La obiect

August 2018 a adus cel mai mic salariu din ultimele şase luni

Câștigul salarial mediu brut pe luna august 2018 a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

09.10.2018

Evenimentul

România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la… Mai mult

09.10.2018

La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

de Marin Pana 20.8.2017

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA sau accizele, de modul în care o societate găseşte de cuviinţă să aşeze impozitarea veniturilor.

O cotă unică şi cât mai redusă nu este neapărat ceva dezirabil şi nici de dorit:
Nici din perspectiva colectării, nici din cea a echităţii şi nici din cea a solidarităţii sociale.

Lăsarea integrală a responsabilităţii fiscale pe seama unor funcţionari ai statului cu o viziune îngust contabilă nu funcţionează. O campanie de educare a populaţiei în privinţa diferenţei dintre cota standard de impozitare şi cota efectivă de impozitare a veniturilor ar fi esenţială. Mai ales că efectul unor deduceri bine gândite este mai important pentru necesităţile sociale decât cota de impozitare în sine.

Problema de logică

În treacăt fie spus, explicarea diferenţei între venitul impozabil şi salariul brut înscris în cartea de muncă ar fi un succes notabil. După cum şi eliminarea unor raportări de tip „mere cu pere” între punctul de pensie NET şi VENITUL SALARIAL ( ce include toate veniturile ca şi cum ar fi bani) mediu BRUT din texte de lege se impune cu necesitate.

Toate acestea alături de lămurirea faptului că ceea ce ar trebui impozitat este venitul CUMULAT al unei persoane (din salarii, pensii, chirii, dividende etc.) şi nu tipul de venit. De pildă, deducerea de 2.000 de lei de care beneficiază 2,25 milioane de pensionari nu face nicicum sens pentru cei care încasează simultan salarii, chirii, dividende etc.).

Plus că pare a se încalcă şi o lege numită Constituţie, deoarece salariaţii au doar 300 de lei deducere (şi aceea regresivă de la 1.500 de lei venit impozabil şi „sublimă de la 3.000 de lei în sus, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinere). Culmea logicii, deducerea personală celor care creează venitul este ( în cel mai  bun caz) de aproape şapte ori mai mica decât cea a primitorilor de venit.

De ce copii sau soţia casnică să aibă cel mult 100 de lei deducere din venitul soţului iar pensionarii să beneficieze de 2.000 de lei, adică de 20 de ori mai mult ? Acelaşi soţ care achită taxe şi impozite pentru a se plăti respectivele pensii şi aceiaşi copii cărora le va rămâne pe cap plata datoriei publice majorate pentru plata pensiilor.

Soluția și explicarea ei. Și o simulare

Creşterea cotei standard (de pildă de la 16% la 20%), alături de introducerea unei deductibilităţi universale de ordinul indicatorului social pe economie (500 de lei în loc de 300 de lei) , ar fi de natură să păstreze nivelul efectiv de taxare a veniturilor. Efectul pozitiv la mijlocul scării de venituri ar fi însoțit de o reducere a taxării sub medie, îndeosebi pentru salariaţii care au copii.

Chiar dacă ar fi însoşită de o creștere a taxării efective în cazul persoanelor care nu întreţin pe nimeni, adică au venituri relativ mari raportat la numărul de membri ai familiei. Inclusiv persoane singure cu venituri mari (care trebuie să fie solidare cu societatea din care fac parte) şi pensionari, care nu au, de regulă, de cumpărat nici case, nici mobilă şi nici haine pentru copii.

Pe datele actuale din economie, s-ar potrivi, ca exemplu de calcul, o cotă unică de 20%, cu deduceri personale majorate la 500 lei (inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinere). Ea ar fi, practic, echivalentă la nivelul salariului minim cu cota de 16% aplicată în prezent împreună cu deducerea regresivă de la 300 lei (pentru venituri impozabile de până la 1.500 lei).

Observațiile pe simulare :

Se poate observa că majorarea cotei unice de impozitare în condițiile unei alegeri optime a deducerii unice individuale (nu patru deduceri diferite, cum se practică în prezent !!) nu ar afecta semnificativ veniturile mai mari, ba chiar ar favoriza familiile cu mai mulți copii și venituri peste medie.

În schimb, ar scădea puternic impozitul pe venit în cazul frecvent, al unui salariat cu salariul minim pe economie cu o persoană în întreținere ( de la 142 lei la 34 lei) şi ar anula impozitarea atunci când există două persoane în întreţinere. Fapt important şi absolut de bun simţ din perspectivă socială, în condițiile în care s-ar înregistra corect și s-ar achita întocmai celelalte dări către stat.

Nu că ar fi o soluţie care să rezolve problema, dar un spor de 108 lei la venitul net încasat în loc de doar 15 lei în sistemul actual de impozitare ar fi măcar un semnal că statului îi pasă şi de copii (care nu pot vota şi de aceea sunt defavorizaţi la impozitarea părinţilor) aproape la fel de mult ca şi de pensionarii care pot vota şi o şi fac în funcţie de oferta electorală.

În sistemul de creştere la 20% a cotei de impozitare simultan cu majorarea deducerii personale UNIVERSALE la 500 de lei, se poate observa uşor că NU AR PIERDE NIMENI nici la un salariu brut de 2.500 lei (succes celor care ar încerca să explice asta publicului, cum pot creşte salariile la o cotă unică de impozitare de 20% în loc de 16%) dar beneficiile pentru cei care au persoane în întreţinere ar creşte cam de opt ori ( se observă cum se adaugă 80 de lei la venitul net şi nu o „glumă” de 10 lei acordată în prezent la creşterea numărului de persoane aflate în întreţinere).

La cei cu venituri mai mari, deja ar începe să se simtă impozitarea cu o cotă mai mare dar numai la cei care câştigă peste 6.000 de lei şi nu au copii în întreţinere. E vreo problemă cu asta ? În schimb, cei care câştigă mai mulţi bani dar fac şi mai mulţi copii ar începe să simtă, simetric, o uşurare a impozitelor pe seama celor care au bani dar nu vor, nu pot sau se întâmplă să nu aibă grijă de nimeni.

Desigur, esenţial este să  se declare corect veniturile încasate, ceea ce ar stimula conformarea voluntară (sub presiunea angajatului, dacă vreţi) şi ar creşte gradul de încasare al veniturilor bugetare. Aparent, ar putea fi un joc riscant dar este mai important să se schimbe mentalitatea. Adică statul să ia mai puţin de la cei care lucrează şi declară corect sumele câştigate, în loc să trateze neutru persoanele neimplicate social şi asigure plata persoanelor inactive din sumele pe care a putut să le impoziteze.

În plus, o cotă ceva mai mare de impozitare înseamnă și un avantaj fiscal mai mare în cazul deducerilor acordate sau care pot fi acordate pentru cheltuielile făcute cu pensia suplimentară, sănătatea, studiile copiilor sau personale, asigurări etc. Aici ar trebui să intervină statul pentru reducerea efectivă a fiscalității. Cu mutarea parțială a deciziei în alocarea banilor de la stat către fiecare contribuabil în direcții menite să stimuleze dirijat economia.

Dacă statul este ”cel mai prost manager”, hai să-l scutim de o parte din obligaţiile de redistribuire a veniturilor. Să arate fiecare cetățean cum cheltuie el banii mai eficient, cu factură şi chitanţă corespunzătoare. Aici intervine responsabilizarea, deoarece marea majoritate a românilor se consideră “degrevaţi” de orice obligaţie în materie de fiscalizare. Simultan, însă, doresc să primească întocmai și la timp banii din diverse prestații sociale.

Desigur, cifrele exacte sunt discutabile iar exemplul dat este unul de plecare pentru o analiză de optimizare, nu doar fiscală dar şi socială. Cert este că deducerea justificată motivează munca, în timp ce reducerea generalizată valorizează nevoia.

Este o temă care ar trebui să fie centrală în dezbaterea publică dar, deocamdată, lipsește cu desăvârșire.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.8.2017

2 comentarii

  1. totyo
    21.8.2017, 7:57 am

    Imi place articolul, insa faptul ca cei cu venituri mari vor fi stimulati sa faca multi copii de noua cota de impozitare este eronat.Cei din clasa mijlocie vor face cel mult doi copii ( intr-un caz din cinci) , pe cand saracii o sa faca tot la fel de multi (sau de putini).E felul lor de a juca la Lotto.

  2. Eroul Bula
    21.8.2017, 5:41 pm

    Aveti impresia ca daca le lasati 200 lei in plus unora care castiga 6000 brut, vor umple Romania de copii?
    Trebuie o solutie mai radicala:
    https://www.rumaniamilitary.ro/politici-demografice-revenire-2
    Calculatiile sunt pentru situatia din 2015 dar pot fi actualizate.

Lăsați un comentariu


Stiri

După Opinia de la Veneția, Raportul MCV de la Bruxelles

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană va prezenta în raportul MCV (ce va fi publicat pe 13 noiembrie) o analiză detaliată privind modificarea legislației din domeniul justiției. Analiza va… Mai mult

Stiri

Italia anunță formal Comisia Europeană că nu va revizui bugetul pe 2019

Iulian Soare

Guvernul Italiei nu va reveni asupra proiectului de buget pe 2019 chiar dacă este conștientă că acesta încalcă regulile UE. Ministrul italian al Finanțelor, Giovanni… Mai mult

Stiri

Bărbați de Stat: Ministrul Justiției pleacă și el în concediu, în plină criză pe legile Justiției, asemenea Avocatului Poporului

Razvan Diaconu

Tudorel Toader și-a luat patru zile de concediu în această săptămână, în plină criză în justiție după criticile dure transmise vineri de președintele Iohannis pe… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri acuză coaliția de populism: Guvernul mărește salariul minim ca să stoarcă mai mulți bani pentru buget

Vladimir Ionescu

Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o… Mai mult

Stiri

Președintele cheamă partidele parlamentare la consultări pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a invitat miercuri la Cotroceni, pentru consultări pe tema legislației din domeniul justiției, președinții partidelor și… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Polonia – PiS, pe primul loc, dar opoziția câștigă din primul tur Varșovia și alte mari orașe

Iulian Soare

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de duminică cu 32, 3% conform… Mai mult

Stiri

Barometrul industrial: Ușoară revenire a producției și a comenzilor

Vladimir Ionescu

Industria română şi-a revenit, după patru luni de activitate slabă, potrivit Barometrului Industrial publicat luni. Volumul producţiei şi comenzile, inclusiv cele pentru export au crescut,… Mai mult