Ideea autorităților că emigranții români ar putea fi înlocuiți cu imigranți din țările mai sărace este una care costă mai mult decât folosirea propriei resurse umane, potrivit profesorului Dumitru Sandu, care a susținut marți seara o prezentare despre Criza forței de muncă și migrație.
Pornind de la această concluzie, profesorul Sandu insistă că România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune.
Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.
Aproximativ 3,6 milioane de români trăiesc în străinătate, iar circa 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani (în 2015) aveau planuri clare de emigrare. Efectele: declinul și îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă în mai multe sectoare eocnomice, dezvoltare neuniformă, problema copiilor lăsați în țară etc.
Cu toate acestea, guvernanții nu par interesați nici în disecarea fenomenului, și nici în diminuarea emigrărilor sau revenirea celor plecați.
Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, explică profesorul Sandu, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local, și prin concentrarea pe cauzelor economice și non-economice care determină emigrarea și revenirea în țară.
Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția în cazul Non-economic reasons to emigrate from Romania are especially and increasingly important for young Romanians. One can capture them by surveys or from social movements.
Condițiile necesare pentru a convinge parte din emigrați să revină
În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București) este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:
- un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
- implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local
Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică, așa cum se observă și în cazul celor din Slovacia și Letonia.
Pe de altă parte, se observă o similaritate și cu tinerii italienii, întrucât motivele neeconomice sunt și ele foarte importante (educația, corupția din țara natală, dorința de a dobândi noi abilități):
Principalul motiv al revenirii îl reprezintă familia, atât în cazul tinerilor din România, cât și al celor din Italia.
