Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Sociologul Dumitru Sandu: De 10 ani, nicio cercetare pe diaspora – cu ce să faci politici privind migrația?

de Mariana Bechir , 8.11.2018

Ideea autorităților că emigranții români ar putea fi înlocuiți cu imigranți din țările mai sărace este una care costă mai mult decât folosirea propriei resurse umane, potrivit profesorului Dumitru Sandu, care a susținut marți seara o prezentare despre Criza forței de muncă și migrație.

Pornind de la această concluzie, profesorul Sandu insistă că România are nevoie în primul rând de studii, cercetări sociologice privind emigrația, pentru ca apoi să poată elabora politici în acest domeniu, în funcție de ceea ce-și propune.

Ultimele cercetări în diaspora au fost realizate în 2007 – 2008, în Italia și Spania, dar de atunci specificul emigrației românești s-a schimbat semnificativ, s-au schimbat în primul rând țările de destinație, iar fenomenul a luat noi proporții.

Aproximativ 3,6 milioane de români trăiesc în străinătate, iar circa 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani (în 2015) aveau planuri clare de emigrare. Efectele: declinul și îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă în mai multe sectoare eocnomice, dezvoltare neuniformă, problema copiilor lăsați în țară etc.

Cu toate acestea, guvernanții nu par interesați nici în disecarea fenomenului, și nici în diminuarea emigrărilor sau revenirea celor plecați.

Plecările în străinătate nu vor putea fi stopate, indiferent de politicile elaborate, cât timp se menține diferențe salariale însemnate, explică profesorul Sandu, însă este posibilă reducerea emigrației prin politici care să implice tot actorii, în principal pe cei de la nivel local, și prin concentrarea pe cauzelor economice și non-economice care determină emigrarea și revenirea în țară.

Motivele non-economice sunt tot mai importante în cazul tinerilor, atrage atenția în cazul Non-economic reasons to emigrate from Romania are especially and increasingly important for young Romanians. One can capture them by surveys or from social movements.

Condițiile necesare pentru a convinge parte din emigrați să revină

În opinia profesorului universitar Dumitru Sandu (Centrul pentru Studierea Migrației, Universitatea București) este nevoie, în primul rând, de creșterea încrederii românilor din diasporă în guvern și Parlament, prin:

  • un număr mai mare de parlamentari care-i să reprezinte în legislativ pe cei plecați
  • implicarea asociațiilor românilor din străinătate în procesul decizional de la nivel național, regional și local

Pentru tinerii care intenționează să plece în următorii cinci ani, cea mai importantă cauză este cea economică, așa cum se observă și în cazul celor din Slovacia și Letonia.

Pe de altă parte, se observă o similaritate și cu tinerii italienii, întrucât motivele neeconomice sunt și ele foarte importante (educația, corupția din țara natală, dorința de a dobândi noi abilități):

Sursa: Dumitru Sandu

Principalul motiv al revenirii îl reprezintă familia, atât în cazul tinerilor din România, cât și al celor din Italia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult