Greșelile apărute în manualele școlare introduse anul acesta de Editura Didactică și Pedagogică demonstrează eșecul sistemului cu manual unic, este concluzia unei analize realizate de Societatea de Științe Istorice din România (SSIR).
Pe de altă parte, scandalul declanșat de manualele pline de greșeli poate fi folosit pentru declanșarea unei dezbateri ample „despre rostul manualelor, despre mecanismele de asigurare a calității acestora și despre modul în care ele pot să fie relevante pentru procesele de învățare ale copiilor secolului XXI”, precizează SSIR.
Sistemul manualului unic este greși, prost manageriat și garantează eșecul, spune analiza. El crește riscul ca elevii să folosească manuale slabe și pline de erori- existența mai multor variante pe piață le-ar fi permis profesorilor să le evite pe cele proaste, iar editura privată ar fi suportat direct și rapid costurile neglijenței, fiind eliminată în mod natural.
Comparația practicilor din alte țări cu ceea ce se întâmplă în „România ultimelor decenii, ne arată magnitudinea incompetenței cu care Ministerul Educației și Editura Didactică și Pedagogică au gestionat problema manualelor”, potrivit profesorului Bogdan Murgescu, președintele Societății, citat în comunicatul de prezentare a Studiului.
Concluziile analizei privind manualul de Istorie de clasa a VI-a publicat de Editura Didactică și Pedagogică. ACesta conține:
- abateri de la programa școlară
- deficiențe de calibrare și selecție a informației
- erori factuale
- deficiențe de terminologie
- inadecvări ale materialelor didactice și ale activităților de învățare
- un număr prea mare de greșeli lingvistice, de scriere și de tehnoredactare.
Erori factuale și alte greșeli din manual:
- La ilustrația D de la pagina 42 se afirmă că gravura prezintă „Dieta de la Augsburg 1530. Adoptarea Confesiunii, baza organizării luteranismului”; în realitate, Confesiunea nu a fost adoptată de dietă și de împăratul Carol Quintul, care a rămas catolic, ci doar prezentată acestora de cancelarul ducelui Saxoniei, după ce fusese adoptată de mai mulți principi și reprezentanți ai orașelor.
- La pagina 44 se afirmă că „În timpul domniei reginei Elisabeta I, Anglia a cucerit noi teritorii în afara Europei, extinzându-și astfel imperiul colonial”, deși tentativele din anii 1580 de a întemeia colonii engleze în teritoriul actual al Statelor Unite (Virginia) au eșuat, și colonizarea propriu-zisă a început abia în timpul lui Carol I Stuart.
- La pagina 51 se afirmă în mod eronat că puterea sultanului „era corectată de lege”.
- Trupele rusești nu au participat la reprimarea revoluției din Germania, așa cum se afirmă la pagina 90.
- La pagina 35, aplicația 2 solicită elevilor ca, pornind de la studiul de caz ,,Giordano Bruno și Galilei Galilei”, să completeze câte o fișă biografică „pentru fiecare dintre cei trei astronomi”, deși în textul de referință sunt numiți însă doar doi, nu trei astronomi.
- În dicționarul de la pagina 38, burghezia apare constituită exclusiv din negustori, bancheri, un „etc.” generos incluzând probabil și pe proprietarii de ateliere, mai târziu industriași, cu rolul și importanța lor.
- În dicționarul de la pagina 68, războiul civil este definit ca un „conflict armat între tabere din rândul aceluiași popor”, deși în realitate este vorba de tabere din cadrul aceluiași stat, independent de compoziția etnică a
acestuia.
