marți

26 martie, 2024

5 ianuarie, 2017

victor-ciorbeaAvocatul Poporului a sesizat joi CCR privind neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu le permite condamnaților penal să ocupe posturi de miniștri – implicit nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie premier și nici ministru din cauza condamnării definitive cu suspendare.

Argumentul principal al sesizării: legea ar încalcă principiul echilibrului puterilor în stat.

Ce spune articolul respectiv din Lege:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).

Argumentele din sesizare 

  • Lipsa de coerență legislativă, chiar în cadrul aceleiași puteri a statului – Legea pentru alegerea președintelui (care face parte din puterea executive) nu prevede imposibilitatea alegerii în această funcție a unei persoane condamnate penal, iar la parlamentari (putere legislative) mandatul nu este condiționat din acest punct de vedere decât dacă instanța a stabilit o pedeapsă complementară care implică drepturile electorale. Interdicție fermă apare referitor la magistrate (puterea judecătorească)
  • Lipsa de previzibilitate a sintagmei “nu au suferit condamnări”. Ea poate suporta interpretări diferite.
  • Lipsa unui tratatment juridic diferențiat – între persoane condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și cele condamnate pentru infracțiuni din culpă, fapt ce atrage încălcarea unor drepturi civile și politice. De exemplu, Art 21 pct 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care prevede că „orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice ale țării sale”.
  • Actele normative trebuie să respecte principiul constituțional al echilibrului puterilor, iar acest echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri.

Reacția Președinției: Se poate deschide poarta condamnaților penal să conducă


„Președintele României este indignat de acțiunea din această dimineață a Avocatului Poporului, o acțiune cu un unic beneficiar. Președintele României este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului vrea să fie util noii majorități„, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi.

Ea a explicat că strădaniile unei persoane condamnate care vrea să devină premier nu intră în atribuțiile Avocatului Poporului.

Prin această sesizare a Curții Constituționale, Avocatului Poporului „se poate deschide poarta condamnaților penali să conducă”, a mai adăugat ea.

„Nimeni, niciodată, nu a considerat că e o problema acest criteriu de moralitate pentru viața politică din România”, iar timp de 16 ani „Avocatul Poporului nu a considerat că textul legii reprezintă o problemă pentru drepturile și libertățile cetățenești”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Președinției României.


Dobrovolschi a citat articolul 58 aliniatul 1 din Constituție care precizează clar că rolul Avocatului Poporului este de a „apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice”, și a explicat că „strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda” lui Victor Ciorbea.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea: 5 sesizări în 2016

Aceasta este prima sesizare de neconstituțională trimisă anul acesta CCR, de către Avocatul Poporului și, dacă va fi acceptată, ea îi va permite lui Liviu Dragnea să devină premier.

Intenția lui Dragnea de a ocupa acest post a fost exprimată într-o declarație făcută la nominalizarea lui Sevil Shhaideh:

“Potrivit cutumei, de la noi și din alte țări civilizate, aveam dreptul să solicit mandatul pentru mine pentru că PSD a câștigat alegerile. În același timp am ținut cont de două lucruri: de afirmațiile președintelui și de o lege în vigoare. Nu vreau să solicit această funcție, deocamdată.”

Pe parcursul anului trecut, instituția a atacat la Curtea Constituțională doar cinci prevederi:

Martie – Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la OUG 17/2010 pentru completarea Titlului XI “Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, pe motiv că a fost introdus un articol care contravine principiului neretroactivității legii. Avocatul Poporului a considerat că subiectului de drept i se solicită, la data de 5 martie 2010, să aibă o anumită conduită, încă dinainte de intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, care nu era prevăzută de norma existentă la acea dată, și anume să fi depus cererea pentru obținerea rentei viagere agricole până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv.

Mai – Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanţa de urgenţă care permitea organizarea unui referendum concomitent cu alegerile locale. Sesizarea a fost făcută la cererea PSD care a dorit să blocheze referendumul de unificare a localităţii Sînmartin cu municipiul Oradea.

Iulie – Excepție legată de zonele de protecție aflate de o parte și de alta a zonelor de siguranță a drumurilor. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, ele rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate. Acești proprietari  plătesc impozit în procent de 100% pe teren, deși nu-l vor putea folosi mai deloc, ba mai mult, au o serie de restricții în acest sens, cu mari obligații impuse în sarcina lor ca proprietari ai terenului, care pot deveni oneroase. Acest fapt ar leza interesele particulare legitime ale proprietarilor.

Noiembrie – Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la unele dispoziții legale privind Dosarul electronic de sănătate al pacientului, dispoziții ce nu asigură suficient protecția dreptului la viață intimă, familială și privată. Avocatul Poporului a considerat că accesul și utilizarea datelor cuprinse în dosarul electronic de sănătate al pacientului trebuie să se facă în condiții de maximă securitate, de natură a înlătura diseminarea (chiar și accidentală) a oricăror date personale care ar putea aduce prejudicii de orice fel unei persoane.

Decembrie – excepţie de neconstiţutionalitate pe o prevedere din Codul fiscal care impune unei persoane care nu mai are calitatea de proprietar al unui bun sa plătească impozit pe clădire, teren sau mijloc de transport. Prevederea respectivă obligă persoana care era proprietar la 31 decembrie din anul fiscal anterior să plătească impozitul respectiv, fapt considerat de Avocatul Poporului ca neadecvat și disproporționat față de scopul urmărit, deoarece afectează patrimoniul personal al contribuabililor respectivi.

Legi neconstituționale importante pe care Victor Ciorbea a refuzat să le atace 

În 2014, Ciorbea a refuzat cu obstinență să atace celebra Ordonanță 55, numită a migrației, care suspenda temporar sancționarea aleșilor locali care se înscriau într-un alt partid decât cel în numele căruia candidaseră și obținuseră funcția. PSD dorea să recupereze astfel primarii pierduți după desființarea USL.

Partidele de opoziție, președintele Traian Băsescu și organizații neguvernamentale i-au cerut să atace ordonanța la CCR, iar ambasada SUA și-a arătatat și ea îngrijorarea în legătură cu momentul ales pentru a emite un astfel de act normativ (era înaintea alegerilor prezidențiale).

Instituția a fost chiar pichetată de ONG-uri și de opoziție, dar Victor Ciorbea a răspuns protestelor susținând că acțiunea “ vizează în special raporturile dintre autorităţile publice, aspecte ale funcţionării democraţiei constituţionale care presupun o analiză şi o abordare cu predilecţie politică“, ceea ce ar obliga instituţia “să-şi depăşească poziţia sa de neutralitate şi de obiectivitate şi să se implice în controverse partizane”. 

OUG a fost declarată neconstituțională, dar pe sesizarea PNL. În scurta perioadă în care a funcționat, sute de primari liberali și ai PDL au trecut la PSD.

Tot în 2014, Victor Ciorbea a refuzat cererile societății civile, ale unei părți a presei și a șefului statului, de a ataca modificările făcute de fostul ministru Sorin Câmpeanu pe Legea educației.

Printre prevederile acestei ordonanțe figurau și câteva referiri la doctorate. De exemplu, OUG conținea un articol care permitea renunțarea la titlu, care le-ar fi permis plagiatorilor să scape fără sancțiune pentru frauda intelectuală comisă.

Imediat după publicarea ordonanței, Victor Ponta a trimis Ministerului Educației o adresă prin care anunța că renunță la titlu. Solicitarea a rămas fără răspuns, întrucât normele ordonanței nu au mai fost elaborate.

Membru PNL, Victor Ciorbea a fost propus de PSD pentru poziția de Avocat al Poporului 

Victor Ciorbea a fost votat pentru postul de Avocat al Poporului în 2014, după ce a fost propus de PSD, deși el era la acea vreme membru PNL.

Liberalii nu au fost de acord cu nominalizarea, astfel încât au părăsit sala plenului în momentul votului.

Fost lider sindical la începutul anilor 90, Ciorbea a intrat în politică odată cu apariția Convenției Democratice.

A fost primar al Capitalei și premier ( între 12 decembrie 1996 și 30 martie 1998).

În 2011 a fost ales președinte al PNȚCD, dar în urma scandalurilor declanșate în interiorul formațiunii a trecut la PNL, partid pe listele căruia a ocupat în 2012 un mandat de senator.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: