Slovacia și Cehia încep cruciada împotriva standardelor duble la calitatea produselor din spermarketuri: cele pentru vestici și cele pentru estici

de Victor Bratu | 2.11.2016 .

Supermarket, această lume minunată, cu ”două viteze”

Din Europa Centrală apare presiunea pe marile companii producătoare și pe supermarketuri să înceteze să mai vândă pe piețele din fostele țări comuniste produse de calitate inferioară ale mărcilor comercializate în Occident.

Slovacia, puternic susținută de Cehia, scrie Politico, dorește să pună capăt la ceea ce consideră a fi o nedreaptă distorsiune a pieței unice.

Problema și abordările diametral opuse

Cercetătorii cehi au descoperit că ambalajele unor produse pot arăta identic în Germania și în Cehia, dar conținutul este diferit, versiunea vândută în magazinele din Praga fiind de cele mai multe ori inferioară din punct de vedere al calității produsului.

Această practică, spun promotorii unificării standardelor de calitate, reflectă o convingere a producătorilor că piețele mai puțin rafinate sunt dispuse să facă rabat la calitate.

De cealaltă parte, producătorii spun că diferențele între ingredientele anumitor produse se datorează simplului fapt că gusturile diferă în regiunile Europei.

”Nu spunem că firmele nu trebuie să își adapteze producția în funcție de cererea consumatorilor. Noi vorbim însă de diferențe de calitate ale aceluiași ingredient folosit și cred ca asta este inacceptabil”, afirmă Olga Sehnalová, europarlamentar ceh.

Reglementările europene în materie cer companiilor să treacă pe ambalajul produselor lista completă a ingredientelor utilizate, dar nu obligă companiile să respecte o anumită rețetă a produselor.

Oficialii cehi spun că singurul mod în care s-ar garanta aceeași calitate a produsului vândut pe diferite piețe constă în modificarea legislației europene în acest sens. Asta înseamnă însă ani buni de negociere cu multinaționalele.

Ce arată studiile de specilitate: Pâinea nemților conține de 3 ori mai multă făină de grâu decât cea a cehilor

Primele studii comparative au fost realizate în 2011 de Asociația Consumatorilor din Slovacia, care a cumpărat și comparat produsele din supermar­keturi din Germania, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Studiul a arătat diferențe de calitate între produse similare.

Un ultim studiu a fost derulat în 2015 al Universității de Chimie și de Tehnologie din Praga a comparat ingredientele folosite în produse care se vând, sub același brand, în Germania și în Cehia.

Rezultate:

  • Sticla de 1 litru de Sprite care se vinde în Germania conține zahăr ca unic îndulcitor. Aceeași sticlă vândută în Cehia conține fructoză, sirop de glucoză și îndulcitori artificiali precum aspartan și acesulfan. Sticla de Sprite din Cehia este și mai scumpă.
  • Pachetele cu ”fish fingers” Iglo vândute în Cehia conțin cu 7% mai puțin pește decât produsul similar vândut în Germania.
  • Sticlele Nestea lemon, marcă a Nestlé și Coca-Cola, conțin în versiunea de pe piața cehă o cantitate mai mare de îndulcitori artificiali și cu 40% mai puțin extract de ceai decât versiunea vândută în Germania.

Guvernele slovac și ceh consideră injuste aceste practici. ”Adevărul este că oamenilor din Centrul și din Estul Europei le pasă de aceste diferențe, mulți o percep ca discriminare”, spune europarlamentarul Olga Sehnalová.

”Folosim studii de piață care ne ajută să îmbunătățim produsele și să aplicăm noi rețete, care răspund așteptărilor specifice consumatorilor locali”, afirmă purtătorul de cuvânt al Nestlé, Olivera Međugorac.

Coca-Cola, producătorul Sprite, a afirmat că a echivala utilizarea îndulcitorilor artificiali cu calitatea scăzută este un mod ”simplist” de a privi lucrurile și a precizat că rețeta folosită pentru Sprite-ul vândut pe piața cehă este identică cu cea folosită în Spania sau SUA. În ceea ce privește ingredientele diferite ale Nestea din Germania și Cehia, Coca Cola a subliniat că a doua rețetă conține cu 35% mai puțin zahăr, lucru benefic sănătății.

Diferențe de calitate se constată inclusiv la produse comercializate în supermarketuri sub brand propriu.

O cercetare dTest a studiat produsele pe care Kaufland le comercializează sub brand propriu, K-Classic,  în Germania și Cehia. Astfel:

  • Pâinea prăjită conține 59% făină de grâu în Germania și 19% făină de grâu în Cehia
  • Cipsurile cu paprika conțin 34% ulei de floarea soarelui, în Cehia 14% ulei de floarea soarelui și 21% ulei de palmier.
  • Cârnații proaspeți K-Classic conțin, în varianta cehă, mai multe grăsimi și mai puțină carne decât produsul similar din Germania

Kaufland afirmă că ”marea majoritate” a produselor proprii conțin aceleași ingrediente, însă unele diferențe ar putea apărea din cauza faptului că rețeaua are furnizori diferiți în Europa. ”Produsele K-Classic respectă cele mai înalte standarde, care sunt verificate periodic”, afirmă un purtător de cuvânt al lanțului de magazine.

O bătălie cu morile de vânt

Așa-numitut ”dublu standard al produselor” este de ani de zile în atenția guvernelor din Europa Centrală, iar debutul președinției slovace a Consiliului UE a generat speranțe sporite în Cehia și Slovacia  că organismul european va declanșa o luptă pentru unificarea standardelor de calitate în întreaga Uniune.

În acest moment însă, cu două luni înainte de finalul mandatului președinției slovace, este greu de presupus că mai este suficient timp pentru ca Slovacia să convingă statele importante să se alăture inițiativei.

Oprirea dublului standard și obligarea companiilor să pună în vânzare produse identice în toată piața europeană presupune revizuirea legislației în domeniul alimentar- o întreprindere care nu este dorită nici de industria alimentară, nici de Comisia Europeană.

Un membru al guvernului ceh anunță că inițiativa Pragăi a primit un sprijin redus, numai din partea Bulgariei, Croației și Estoniei, care au efectuat propriile cercetări în materia calității produselor importate.

Eterna și fascinanta Românie

Chestiunea calității produselor alimentare vândute în piața românească a fost atinsă pentru prima oară de un reprezentant al guvernului României în decembrie 2015, de către proaspăt instalatul Achim Irimescu la Agricultură. Una dintre primele declarații făcute în calitate de ministru a șocat: Multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât.

”Orice guvern are datoria să își apere și producătorul și consumatorul. Din cauza aceasta cred că nu am făcut suficient până acum și eu vă promit că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta românul să consume cât mai multe produse românești”, a spus Achim Irimescu.

Până la Achim Irimescu, nimeni n-a avut nimic de obiectat față de calitatea produselor importate. Mai mult, diverse autorități române au criticat studiile făcute în Cehia sau în Slovacia.

În 2011, Răzvan Resmeriţă, director la Centrul European al Consumatorilor din România, afirma public: ”Eu nu sunt de acord cu rezultatele studiului făcut în Slovacia. Din cunoştinţele mele, discriminarea concretizată printr-o calitate mai bună a produselor importate pentru consumatorii din vest şi o calitate mai slabă pentru cei din est nu există.”

(AICI- Link cu unul dintre materialele publicate de presa vremii)

Culmea ridicolului a fost însă atinsă de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului din România, care în același an 2011, a anunțat că a făcut testele comparative care au demonstrat că unii detergenţi sunt mai buni la noi decât în alte state occidentale.

Inițiativa cehă, primită cu reticență de oficialii UE

Republica Cehă a fost prima care a adus problema în atenția miniștrilor Agriculturii din UE, în cadrul unei reuniuni organizate în luna mai, cerând statelor membre și Comisiei Europene să găsească ”măsuri legislative” care să interzică firmelor să folosească ingrediente diferite în piețe diferite.

Cehii au mai trimis și câte o scrisoare Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță alimentară,Vytenis Andriukaitis, comisarului pentru Piața Internă, Elżbieta Bieńkowska, și comisarului pentru Justiție, Věra Jourová, în încercarea de a-i determina să examineze problema. Guvernul ceh nu a primit niciun răspuns.

Solicitat de Politico, un oficial al Comisiei Europene a refuzat să spună dacă Bruxelles-ul are în atenție această problemă, spunând însă că potrivit reglementărilor în vigoare pe ambalajele produselor trebuie specificat fiecare ingredient folosit, astfel încât consumatorii sunt deplin informați.

”Atâta vreme cît produsele corespund standardelor europene iar consumatorii nu sunt induși în eroare în ceea ce privește caracteristicile principale ale produselor, nicio legislație nu poate împiedica companiile să vândă produse în concordanță cu solicitarea piețelor, care ține cont de preferințele, de gusturile sau de puterea de cumpărare a consumatorilor”, a afirmat oficialul citat.

Publicat la data de 2.11.2016 .

Un raspuns

  1. aninim
    1.1.2017, 8:52 pm

    tin sa va anunt dragi romani ca nu mai stati prin tari straine noi romani suntem o generatie care ne place sa plecam d jos sa ne chinuim de ce nu incercam sa ne unim fortele si sa facem Romania sa evolueze noi nu cei staini sunt multe lucruri care oameni de rand nu stiu cate PUTERE SI CAT PROFIT sa ne fie noua ai nostril bn familiilor noastre copiii nostrii sa invete mai multa istorie si geografie la scoala si poate se gaseste 1 sa inteleaga ce zic????

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română