Situaţia economică a României şi aşteptările populaţiei

de Marin Pana | 3.9.2017 .

Raportul dintre sumele intrate net în ţară ca investiţii directe şi soldul (cronic negativ) al contului curent al balanţei de plăţi a României s-a deteriorat rapid în ultimii trei ani şi se îndreaptă spre valori care nu mai permit susţinerea valorii reale a monedei naţionale în raport cu moneda unică europeană.

Astfel, de la valori mult peste cele de echilibru, s-a ajuns în 2016 chiar sub uşor sub paritate, pentru ca în primul semestru al anului în curs să ajungem, potrivit celui mai recent comunicat privind balanţa de plăţi, la un raport de doar 67%, cam pe sfert faţă de situaţia consemnată în anul 2014, anul în care am reuşit să readucem economia la nivelul din 2008.

Din păcate, ritmul de creştere al consumului intern a fost reluat la cote NEsustenabile, după ce ieşirea din criză s-a făcut (reamintim pentru cei care au uitat deja) cu precădere pe seama exporturilor şi grijii de a nu majora salariile peste posibilităţile rezultate din sporul de productivitate a muncii.

Reechilibrarea motoarelor de creştere prin turarea motorului intern pentru a vedea beneficii în buzunarele populaţiei a trecut, însă, dintr-o extremă în cealaltă iar soldul tranzacţiilor internaţionale cu bunuri, aşa cum apare el în secţiunea statistică a Bulet, inului BNR nr.6/2017 şi în recentul comunicat privind evoluţia balanţei de plăţi s-a deteriorate clar.

De la ceva mai mult de cinci miliarde de euro pe an minus în schimburile externe de mărfuri din urmă cu doar patru ani, ne îndreptăm acum spre un nivel dublu, fiind aproape sigur că vom traversa pragul psihologic de 10 miliarde de euro deficit pe an. (Iar problema este că această diferență e finanțată din împrumuturi). Ceea ce spune destul de multe despre competitivitatea produselor româneşti în condiţiile în care, evident, PIB-ul nu s-a dublat între timp.

Iar asta nu doar prin raportare la realizările altor state din regiune colege de Uniune Europeană, dar chiar pe propria piaţă de desfacere. Unde, oarecum paradoxal, atunci când vine vorba despre medie şi înaltă tehnologie şi/sau de preţuri rezonabile la joasă tehnologie, majoritatea românilor preferă produse din import.

Cât despre posibilitatea întăririi cursului de schimb, respectiv a scăderii raportului dintre euro şi leu (aşa cum puteţi verifica uşor că se prognoza sistematic în urmă cu doi – trei ani în cadrul comisiei de specialitate), nici nu mai poate fi vorba. Mai degrabă, se poate pune întrebarea unde ne vom duce la finalul acestui an.

În care valoarea de 4,49 lei/euro medie pe 2017, utilizată inclusiv la stabilirea bugetului va fi imposibil de păstrat. Cu consecinţele de rigoare în privinţa atingerii ipoteticului PIB de 181,9 miliarde de euro şi a costului sporit al achiziţiilor publice ( care oricum nu prea se fac din lipsa alocării fondurilor necesare).

Frenezia majorărilor salariale şi de pensii apare din ce în ce mai bizară dacă se face alăturarea creşterii preţurilor cu cea a veniturilor nete.

Unde se vede cum se cască o discrepanţă tot mai mare iar valoarea cumulată pe ultimii patru ani dă rezultate hilare.

Respectiv, la o creştere a preţurilor mai mica de 4%, corespunde o majorare a salariilor de aproape 60% în condiţii de cvasistabilitate a leului, ceea ce ar trebui să constituie un motiv de mare satisfacţie şi nu de exacerbare a revendicărilor venite din partea tot mai multor categorii sociale. Mai ales a unora care nu participă la activitatea zilnică, darămite la procesele de producţie.

Aşadar, poate ne trezim în ceasul al treisprezecelea şi stopăm tendinţele de destabilizare a economiei. Mai întâi ar trebui să consolidăm rezultatele cu totul extraordinare în creşterea nivelului de trai din ultimii ani şi apoi să visăm la pielea ursului din pădure. Piele care riscă să crape odată cu stabilitatea macroeconomică.

Publicat la data de 3.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română