Situația din sistemul pensiilor private și ”transferul de pensii” din viitor în prezent

De Marin Pana | 21.3.2016 .

calcul pensii privateSuma acumulată în sistemul de pensii private la finele anului 2015 a ajuns la aproape 26 miliarde lei (circa 6 miliarde euro). Ponderea în Produsul Intern Brut a urcat astfel de la 3,03% în 2014 la 3,70% pe parcursul anului trecut.

De remarcat că din numărul total de 6,56 milioane persoane beneficiare, numai 3,19 milioane reprezintă participanți la sistemul de pensii obligatorii adimistrate privat (așa-numitul ”pilon II”, care se constituie din taxe aplicate pe salarii).

Date importante :

  • Număr de participanți în sistemul pensiilor administrate privat : 6,56 milioane
  • Contribuția medie lunară în decembrie 2015 : 113,21 lei ( +27% față de decmbrie 2014)
  • Număr de participanți la pilonul II ( pensii obligatorii administrate privat) : 3,19 milioane
  • Valoarea medie acumulată în cont ( mai 2008 – decembrie 2015) : 5.639 lei (1.268 euro) :

-Sub 5.000 lei 2 milioane persoane

-5.001 – 10.000 lei 0,7 milioane persoane

-Peste 10.000 lei 0,5 milioane persoane

Deși par destul de mari, sumele în cauză, acumulate după opt ani de existență a sistemului de pensii private obligatorii nu asigură mare lucru dacă le raportăm la numărul de luni de plată de după ieșirea la pensie. Aproape două treimi dintre pensionari au strâns până acum un spor mai mic de 50 de lei la pensia lunară pentru până la opt ani de plată și doar o șeptime au în cont un spor mai mare de 100 de lei.

În ceea ce privește destinația banilor, trebuie subliniat că aproximativ două treimi din banii gestionați de societățile de administrare ai pensiilor private (65,9%) au fost investiți în titluri de stat și doar ceva mai puțin de o cincime (19,2%) în acțiuni, ceea ce face ca plasamentele să aibă un grad relativ ridicat de siguranță.

Depozitele bancare (4,7%), obligațiunile municipale (1,5%) și obligațiunile corporative (3,8%) însumează alte zece procente din volumul plasamentelor pensiilor private. La acestea se adaugă alte cinci procente 1,1% pentru organisme străine neguvernamentale și 3,9% în organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (fonduri de investiții și societăți de valori mobiliare).

Această dispunere păstrează per total raportul de aproximativ doi la unu între plasamentele cu risc minim, menite să asigure stabilitate, și cele cu risc mai ridicat, necesare pentru creșterea randamentului de ansamblu al banilor investiți.

Creșterea anuală a volumului sumelor acumulate a fost una foarte bună, respectiv 29,06% în termeni decembrie 2015/decembrie 2014, cu observația că diversificarea s-a făcut în favoarea obligațiunilor municipale ( +418,48%) și a fondurilor de investiții și societăților de valori mobiliare (+65,23%), ritmul de creștere al plasamentelor în titluri de stat fiind sub media generală (+24,87%).

Din păcate, pensiile private facultative (pilonul III, la care contribuțiile sunt benevole și țin de spiritul de prevedere al celor care au de unde și doresc să pună bani deoparte pentru ieșirea din activitate) au mers mai slab, avansul înregistrat de acestea în 2015 fiind de numai 9,13%.

De altfel, numărul lor a fost mult mai scăzut decât al participanților la pilonul II, numai 382.318 participanți iar valoarea medie a unui cont de doar 3.275 lei (724 euro), sub cea a conturilor din pilonul II.

Aceste date confirmă interesul relativ scăzut pentru economisirea în perspectivă la români (active totale acumulate de numai 1,25 miliarde lei sau 0,28% din PIB) și decizia de a impune o economisire obligatorie pe cale instituțională.

Când pensiile din viitor cârpesc deficitul de azi

Din păcate, tocmai evoluția bună pe 2015 a dat prilejul în 2016 pentru nerespectarea programului de creștere treptată cu un punct procentual în fiecare an a prelevărilor din contribuțiile de asigurări sociale plătite per total de către un angajat, astfel încât să ajungă până la nivelul final programat de 6% din venitul salarial brut.

(Citiți și: ”Gaura” de la pensii depășește în premieră 4 miliarde de euro – 2,6% din PIB. Soluțiile pe termen lung”)

Concret, guvernul s-a gândit să majoreze partea din salariu care revine la taxare pilonului II doar de la 5% la 5,1%. Lăsând ”în coadă de pește” viitorului guvern rezultat după alegerile de la finalul acestui an decizia majorării la cele 6% prevăzute în programul de introducere a pensiilor obligatorii administrate privat.

Pe site-ul instituției, încă putem vedea cum arată programul prezentat publicului :

pensii

CLICK PENTRU MĂRIRE – (Sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private)

În absența acestei decizii, deficitul de la bugetul de pensii, asumat pe baza unei creșteri de 5% a valorii punctului de pensie (peste cea de 4,31% care ar fi rezultat din aplicarea strictă a legii de indexare așa cum este ea în vigoare), ar fi dus la depășirea pragului de deficit de 3% din PIB (2,95% din PIB acum, prin bugetul aprobat).

Astfel, se pune problema dacă este corectă ”ajustarea” veniturilor viitorilor pensionari ( bani care nu mai intră în cont cel puțin timp de un an de zile și, prin urmare, nu mai pot fi investiți ), în favoarea actualilor pensionari pentru încadrarea în cerințele de stabilitate a economiei. Rămâne să vă pronunțați după ce ați revăzut mecanismul de trecere de la un sistem bazat doar pe redistribuirea banilor, la unul completat de investiții și acumulare în timp a sumelor pentru plata pensiilor.

Publicat la data de 21.3.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe 2016: calitate proastă, cantitate mare, preț și mai mare

crestere economica Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română