sâmbătă

16 martie, 2024

4 decembrie, 2017

Plenul Parlamentului European a adoptat săptămâna trecută Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018 în valoare totală de 160,1 miliarde de euro. În calitate de negociator-șef al Parlamentului pentru acest buget, am reușit, după mai bine de 9 luni de negocieri, să obțin fonduri suplimentare pentru domeniile pe care le-am considerat prioritare la nivel european anul viitor: creștere economică, locuri de muncă și siguranță.

Am insistat, de asemenea, în negocierile mele, să avem mai multe fonduri în buget pentru a deconta facturile trimise de statele membre pentru cheltuielile cu programele de finanțare europeană, având în vedere că 2018 este anul în care absorbția fondurilor UE aferente perioadei 2014 – 2020 trebuie să ajungă la apogeu dacă dorim să nu riscăm pierderea acestor bani.

Rămâne, însă, acum în datoria statelor membre să înceapă să atragă într-un ritm tot mai mare fondurile UE structurale și de coeziune. Mă refer aici mai ales la România care a absorbit, în perioada 2014 – 2017, doar 2 miliarde de euro din cele 32 de miliarde de euro care sunt alocate țării noastre.

Peste 9 luni de negociere


În noiembrie 2016, de îndată ce am fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, am anunțat că prioritățile Parlamentului pentru bugetul de anul viitor trebuie să fie, pe de-o parte, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, iar, pe de altă parte, siguranța cetățeanului. Având în vedere că, în momentul în care a fost aprobat Cadrul financiar multianual (CFM) 2014 – 2020, UE nu se confrunta cu provocările de securitate cu care se confruntă acum, am considerat că este foarte important să reușim să adaptăm bugetul european pentru a răspunde acestei noi provocări de siguranță, fără, însă, a afecta prioritățile inițiale ale UE privind revenirea la creșterea economică dinainte de criză și crearea de locuri de muncă.

Astfel, încă din luna februarie 2017 am demarat calendarul de adoptare a bugetului european prezentând prioritățile pe care mi le-am stabilit ca negociator-șef, și anume creștere economică, locuri de muncă și siguranță. Parlamentul European a adoptat aceste priorități ale mele în luna martie.

Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul lunii mai, Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2018 care cuprindea prioritățile bugetare înaintate de Parlamentul European privind creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului, așa cum le-am formulat. Ulterior, după mai multe runde de negocieri, în luna septembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat propria poziție propunând un buget cu 1,7 miliarde de euro mai mic decât varianta Comisiei Europene.

Principalele tăieri bugetare propuse de Consiliu vizau cheltuielile cu cercetarea, inovarea și infrastructura europeană. În replică la această poziție a guvernelor statelor membre exprimată de Consiliul UE, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru buget, am elaborat un pachet de amendamente care au prevăzut, printre altele, creșterea alocărilor pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri și siguranță, față de propunerile din Proiectul de buget al Comisiei Europene, și am respins tăierile bugetare cerute de Consiliu.


Acest pachet de amendamente a fost aprobat de Comisia pentru bugete din Parlamentul European în data de 27 septembrie 2017. O lună mai târziu, la data de 25 octombrie 2017, Plenul Parlamentului European a votat raportul meu privind poziția finală a Parlamentului asupra Proiectului de buget al UE pentru 2018, în acord cu pachetul de amendamente adoptat de Comisia pentru bugete. Prin acest vot, am propus un buget european total pentru anul 2018 în valoare de 162,6 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mare decât varianta propusă de Consiliul UE.

Având în vedere că poziția Parlamentului nu a coincis cu poziția Consiliului UE, s-a inițiat procedura de conciliere bugetară între cele două instituții. La 18 noiembrie 2017, cu 3 zile înainte de termenul-limită de 21 de zile prevăzut pentru perioada de conciliere, am ajuns la un acord cu reprezentanții Consiliului UE asupra formei finale a Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare totală de 160,1 miliarde de euro, ceea ce avea să devină cel mai mare buget anual din istoria Uniunii.

Ulterior, joia trecută, în data de 30 noiembrie, am votat în plenul Parlamentului European rezultatul concilierii cu Consiliul UE, ceea ce a reprezentat și adoptarea formei finale a Bugetului UE din 2018.

Bugetul UE 2018: Mai mulți bani pentru creștere economică, locuri de muncă și siguranță

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală pe care am negociat-o și care a fost adoptată de Parlamentul European, prevede creșteri de alocări pentru programe privind reducerea șomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare și siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova.

Am aprobat un buget de 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare și inovare „Orizont 2020”, cu 110 milioane de euro în plus față de propunerea Comisiei. Am insistat să creștem alocările pentru cercetare deoarece, la momentul actual, din cauza lipsei fondurilor, doar 12% din proiectele de finanțare înscrise sunt aprobate. Trebuie să creștem cheltuielile cu cercetarea și inovarea în Europa pentru a rămâne competitivi la nivel internațional. Și nu putem fi competitivi atâta timp cât UE cheltuiește doar 2,03% din PIB pentru cercetare și inovare, iar, spre comparație, SUA cheltuiesc 2,77%, în timp ce alte țări precum Coreea de Sud a ajuns să aloce peste 4% din PIB pentru cercetare și inovare.

Totodată, am crescut cu 54 de milioane de euro alocările pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” și am ajuns la 2,3 miliarde de euro. Prin această creștere, vom putea acorda anul viitor câteva zeci de mii de burse în plus pentru tinerii europeni. Este o reușită a acestui buget, în condițiile în care jumătate din cererile de bursă „Erasmus+” au fost respinse în 2017 din cauza lipsei fondurilor.

Bugetul UE din 2018 mai cuprinde 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro alocate Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro față de propunerea inițială din Proiectul de buget al Comisiei Europene) și 350 de milioane de euro pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). În ceea ce privește siguranța și combaterea crizei migrației, au crescut cu 10 milioane de euro alocările pentru agențiile de specialitate. De asemenea, vor fi alocate 2,7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

Bani pentru combaterea propagandei ruse, tăieri de fonduri pentru Turcia

În Bugetul UE din 2018 sunt alocate, totodată, 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro față de alocarea din 2017). În același timp, acordăm 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și a propagandei venită dinspre Federația Rusă.

Astfel, este prevăzută finanțarea în premieră cu 1,1 milioane de euro a unei acțiuni pregătitoare privind combaterea propagandei și dezinformării venite dinspre Federația Rusă, precum și alocarea a 3 milioane de euro Comisiei Europene pentru comunicare în relațiile externe, în special în Vecinătatea estică și Balcanii de Vest.

Totodată, Serviciul European pentru Acțiune Externă primește o finanțare de 800.000 de euro pentru instrumente de comunicare strategică. Este pentru prima dată când bugetul UE tratează propaganda rusă și fenomenul „fake news” ca o amenințare și finanțează în mod corespunzător măsuri de combatere a acestor pericole.

Pe de altă parte, am decis să reducem fondurile de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Am luat această decizie deoarece am considerat că nu putem finanța din fonduri europene un regim în care respectarea drepturilor omului și a libertății de exprimare sunt înfrânate, ceea ce este în total dezacord cu standardele și valorile europene.

Un bilet gratuit de tren de o lună pentru tineri ca să viziteze Europa

O propunere la care am ținut foarte mult și pentru care am insistat să fie cuprinsă în Bugetul UE din 2018 este Programul de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de țări europene pentru fiecare tânăr care împlinește 18 ani și care vrea să viziteze Europa. Programul primește o finanțare inițială pentru anul viitor de 12 milioane de euro, iar, ulterior, alocările vor crește pe măsură ce tinerii vor fi tot mai informați despre acest program și vor aplica pentru obținerea biletului gratuit de vizitare a Europei.

Cum poate atrage România mai mulți bani din acest buget

Un alt lucru deosebit de important în Bugetul UE din 2018 este că am reușit să creștem cu 54% alocările pentru Politica de Coeziune. Având în vedere că ne aflăm la jumătatea Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020, ne așteptăm ca toate statele membre să accelereze procesul de absorbție a fondurilor europene structurale și de coeziune începând cu anul viitor. Astfel, prin această creștere, am vrut să ne asigurăm că vom avea suficienți bani în buget pentru a achita la timp toate facturile venite de la guvernele UE.

În ceea ce ne privește, în România, mingea este acum doar la Guvernul PSD – ALDE care trebuie să nu mai întârzie cu măsurile necesare pentru accelerarea procesului de atragere a fondurilor europene. Vedem că, în acest moment, țara noastră a atras doar 2 miliarde de euro din cele 32 de miliarde fonduri de investiții destinate României pentru perioada 2014 – 2020.

Guvernul încă nu a îndeplinit toate cele 36 de condiționalități ex-ante necesare pentru buna funcționare a programelor de finanțare europeană. Mai sunt încă 5 condiționalități neîndeplinite, iar, dacă Guvernul nu le soluționează în viitorul apropiat, România riscă să aibă din nou plățile suspendate pe mai multe programe de finanțare și, în loc să accelerăm procesul de absorbție, ne vom împotmoli și mai tare, iar acești bani gratuiți oferiți de Uniunea Europeană țării noastre pentru a recupera decalajele față de statele mai bogate nu vor fi absorbiți și nu vor ajunge în România.

Guvernul trebuie să înțeleagă că nu este suficient să ne lăudăm că am absorbit o bună parte din fondurile europene la sfârșitul perioadei de grație de 3 ani, n+3, adică până la sfârșitul anului 2023. Pentru a folosi eficient aceste fonduri primite gratuit de la Uniunea Europeană, trebuie să îi atragem cât mai din timp astfel încât oamenii să beneficieze de aceste investiții cât mai devreme și, totodată, acest fonduri să contribuie mai repede și mai mult la creșterea economică.

O autostradă finanțată cu fonduri UE aferente perioadei 2014 – 2020 pe care Guvernul o termină în 2018 va aduce mai mulți bani economiei României decât dacă ar termina-o în 2022 pentru că sunt 4 ani în plus de care mediul privat, oamenii și întreaga economie a țării se pot servi de ea.

După ce, în exercițiul financiar anterior, 2007 – 2013, România a dezamăgit din punct de vedere al absorbției fondurilor UE, dacă vom avea un nou exercițiu financiar cu eșec în gestionarea fondurilor europene, sunt țări europene, din rândul statelor contributoare nete la bugetul UE, care se vor întreba dacă acesta este cel mai bun mod de a cheltui banii europeni și dacă nu mai bine sunt folosiți în altă țară sau în alte domenii, spre exemplu, pentru finanțarea unor fonduri de garantare, cum este Fondul European pentru Investiții Strategice.

România trebuie, așadar, să aibă o prestație mai bună în procesul de absorbție a fondurilor europene începând cu anul viitor în primul rând pentru ca oamenii să beneficieze mai mult de pe urma acestor bani gratuiți, dar și pentru a arăta Uniunii Europene că fondurile structurale și de coeziune nu sunt de prisos, că avem nevoie de ei și că suntem capabili să-i cheltuim responsabil pentru dezvoltarea economică a țării noastre.

Abia atunci vom putea să mărim salarii în mod justificat, fără să tăiem din alte părți și fără să punem presiune nejustificată pe mediul privat.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: