Europarlamentarul Siegfried Mureșan a exprimat marți profunda nemulțumire referitoare la modul în care autoritățile române tratează absorbția fondurilor europene în exercițiul bugetar 2014 – 2020.
„Vă dați seama cât de gravă este situația absorbției fondurilor europene de către România dacă un comisar european, membru al PSD, le spune în față colegilor de partid de la PSD că sunt autorii unui eșec de proporții?” transmite publicului din România, prin intermediul unei declarații politice de presă, europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Siegfried Mureșan a avertizat cu doi ani în urmă că există un risc semnificativ ca România să înregistreze în exercițiul bugetar 2014 – 2020 o rată de absorbție a fondurilor europene mai mică decât în exercițiul anterior.
În declarația sa, Siegfried Mureșan afirmă (sublinierile aparțin redacției):
Acum, la jumătatea exercițiului 2014 – 2020, perioadă în care putem cheltui cele aproape 40 de milioane de euro fonduri europene alocate României, pe fondurile europene de dezvoltare regională și coeziune, așa cum o spune răspicat până și comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, membru PSD, avem absorbție 0%.
Aproape doi ani întregi din toată această perioadă i-am auzit pe miniștrii PSD prezentând strategii și „soluții” pentru atragerea banilor europeni, mai mult, în campanie promiteau că, numai în acest an, vor absorbi 4,6 miliarde de euro…
Deși ne aflăm la jumătatea perioadei în care putem cheltui fondurile europene pentru exercițiul 2014 – 2020, din 10 autorități de management, instituțiile care gestionează fondurile europene, selectează proiectele și monitorizează implementarea lor, România are astăzi autorizate de către Comisia Europeană doar 2 autorități de management.
Spre comparație cu alte state europene, Bulgaria are acreditate 10 autorități de management din 11 în total, Polonia are acreditate 24 din 25, iar Ungaria are acreditate 9 din 10.
Guvernarea PSD urmează să semneze un nou eșec al României în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, și vorbim despre bani gratuiți, fonduri nerambursabile de aproape 40 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le oferă țării noastre ca să recupereze decalajele de dezvoltare economică pe care le are față de țările din vest.
Până acum nu am văzut de la PSD decât planuri și promisiuni, dacă acestea mai au trecere prin țară pe la unii membri de partid sau fideli votanți ai PSD, iată că la Bruxelles vorbele goale sunt tratate drept ceea ce sunt, niște vorbe goale și chiar și oficialii europeni membri ai PSD trebuie să se dezică de dovezile evidente de incompetență ale partidului din care fac parte.
Acum, după această recunoaștere publică a eșecului PSD în ceea ce privește absorbția fondurilor UE chiar de către un membru din prima linie a partidului, principalul responsabil la nivel de guvern pentru fondurile europene de dezvoltare regională, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, trebuie să-și dea demisia fără ezitare.
Este un necesar gest de onoare, nu și reparatoriu. Dacă nu se pricepe, dar, în cazul în care îi pasă totuși de soarta a milioane de români care trăiesc de pe urma finanțărilor europene, trebuie să își dea demisia și să lase locul cuiva care se pricepe.
Orice tergiversare pe subiect este o dovadă de incompetență dublată de iresponsabilitate și dezinteres față de români. Gestul demisiei, deși insuficient și nereparatoriu, este absolut necesar!
Un răspuns
Cererea unei sanctionari „personale” pentru o vinovatie/defectiune „sistemica (institutionala) nationala”, se inscrie pe „curba” dintre incultura economica si absurdul juridic!
1.Neutilizarea fondurilor UE este determinata nu de o persoana aflata de 3 luni in functie, ci de lipsa unui cadru institutional NATIONAL adecvat afacerilor/investitiilor economice cit si lipsei unui „proiect national” de dezvoltare, care sa defineasca directiile de dezvoltare si structura optimala industriala si agricola pe care sa fie realizate si dezvoltate viitoarele investitii.Acestea sint la intimplare si imaginatia personala, cu amatori in management si dezvoltarea afacerilor.
2.Lipseste conexiunea proiectelor de investitii cu „regulile de stiinta economica” a dezvoltarii, ele fiind desfasurate in conditiile unor afaceri „cu necalificati” ca „investitori” – monitorizate de institutii BIROCRATICE, lipsind proiectul national, regional sau local (economic) la care sa se raporteze si contribuie afacerile cu bani UE.
3.In lipsa unui proiect de tara, lipseste articularea afacerilor prezente cu cele viitoare, creindu-se intreprinderi fara desfacere sau lipsite de materii prime si tehnologiile necesare.
4.Fara un PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE – care intradevar ar consuma sume mari de la UE, este imposibila cooperarea/conexarea afacerilor industriale cu bani UE, nationali si privati – totul consumindu-se in domeniul afacerilor NEDEZVOLTATOARE ECONOMIC!Pina si birocratii UE au inteles risipa in acest sens si au refuzat intreg ansamblul propunerilor de proiecte romanesti.
5.In lipsa proiectului national, banii UE sint risipiti pe afaceri inutile ori slab „integrabile” procesului de dezvoltare economica, care inceteaza pe parsurs prin faliment sau renuntari la afacere.
6.In lipsa unui proiect de tara sau reindustrializare – nu exista posibilitatea evaluarii „calitative” a cheltuirii banilor UE, adica de impact asupra dezvoltarii generale sau industriale – afara de una „cantitativa” in PIB,care se aduna mecanic, drept „crestere economica” fictiva.
Cu siguranta ca analiza si evaluarea profunda a cauzelor neabsorbtiei fondurilor UE (dincolo de cea sumara ca aici), va demonstra cauza sistemica profunda, imposibil de depasit – odata cu „trezirea” UE, ca nu mai ACCEPTA proiecte de dragul consumarii banilor, daca nu au ceeace trebuie sa aduca orice proiect economic:efect dezvoltator economic.Adica sa accelereze dezvoltarea industriala si agricola ca efect calitativ, pe linga cel cantitativ, de productie si noi locuri de mnca.
7. Iesirea din acest blocaj al CANTITATIVULUI si viziunii mecanice asupra atragerii/utilizarii banilor UE este imposibila, in lipsa unui proiect de tara, avind ca obiectiv REINDUSTRIALIZAREA. Ea este unicul MOTOR si indiciu al directiei, al logisticii, al structurii INDUSTRIALE SI AGRICOLE NATIONALE pe care trebuie sa se articuleze si sustina afacerile de orice fel, cu bani de la UE sau guverne.