Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Siegfried Mureșan / De ce România nu trebuie să accepte tăierea fondurilor europene propusă de Comisia Europeană

de Siegfried Muresan , 3.5.2018

Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană, nu trebuie acceptată în această formă de Guvernul României deoarece prevede tăierea cu 5% a fondurilor europene destinate politicii de coeziuni și a politicii agricole comune, principalele politici europene în baza cărora țara noastră primește fonduri europene nerambursabile.

Dar, pentru ca România să se poată impune în negocierile bugetare europene, trebuie, în primul rând, să se alieze cu celelalte state membre care beneficiază de pe urma acestor două politici și să convingă statele net contributoare.

În al doilea rând, trebuie să arate că fondurile alocate țării noastre sunt folosite eficient, adică să crească absorbția fondurilor europene.

Comisia propune tăieri de 5% ale fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii

Comisia Europeană a publicat ieri propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Pe scurt, Comisia propune ca Uniunea Europeană să facă mult mai multe lucruri în perioada 2021 – 2027 cu resurse care nu se ridică la nivelul așteptat.

Prin această propunere de buget multianual se încearcă o echilibrare a lipsei de venituri la buget generată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și nevoia de cheltuieli suplimentare în domenii precum securitatea, apărarea și migrația. Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, alocând anual la bugetul european 12 – 14 miliarde de euro mai mult decât primește. Comisia propune, așadar, o creștere a bugetului la 1.279 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027, reprezentând 1.11% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, față de 1% cât este în prezent.

Propunerea nu este una îmbucurătoare pentru România, întrucât alocările pentru principalele două politici europene de care beneficiază țara noastră, politica agricolă comună și politica de coeziune, sunt reduse cu 5%. Vestea nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru noi.

În repetate rânduri comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger, a spus că golul bugetar lăsat de Brexit va fi suplinit atât printr-o creștere a contribuțiilor statelor membre, cât și prin reduceri bugetare. Coroborat cu nevoia de a aloca mai multe fonduri în domenii precum securitatea, apărarea, cercetarea sau programe precum Erasmus, avem o imagine mai clară asupra propunerii Comisiei.

Cum putem spori bugetul UE pentru a nu tăia fondurile europene

Tăierile propuse de Comisia Europeană nu sunt singura soluție pentru a acoperi golul lăsat de Marea Britanie. Eu am susținut încă de acum 2 ani, când Marea Britanie a votat să părăsească UE, că putem să suplinim contribuțiile bugetare ale acesteia și să acoperim nevoia de a cheltui mai mulți bani în domenii prioritare, fără a afecta politicile tradiționale ale UE, precum agricultura sau coeziunea. Cum?

Prin introducerea unor resurse bugetare noi. În trecut au existat mai multe propuneri de astfel de noi resurse bugetare care să diminueze alocările pe care guvernele statelor membre le fac la bugetul UE. Posibile surse de finanțare sunt impozitarea tranzacțiilor financiare sau a marilor corporații, dar și taxe de mediu sau pe carburanți, dar toate aceste propuneri s-au lovit de refuzul țărilor din UE, mai ales că astfel de propuneri au nevoie de unanimitate.

Din păcate, Comisia Europeană nu a venit cu propuneri suficient de ambițioase, care să suplinească nevoile bugetare ale UE.

Trebuie să ne gândim că diminuarea politicii de coeziune ne îndepărtează de obiectivul UE de convergență economică. Să fim corecți, România, deși a primit 45 de miliarde de euro fonduri europene în 11 ani de apartenență la UE, încă este departe de economiile puternice ale Europei. De aceea, nu trebuie să acceptăm tăieri de fonduri la coeziune, ea trebuie să continue cel puțin până în 2027.

De asemenea, tăierea fondurilor pentru agricultură poate pune în pericol două dintre marile avantaje pe care ni le-a adus Uniunea Europeană în cei 70 de ani de existență: garantarea securității alimentare în Uniune și accesul europenilor la produse alimentare de calitate.

Comisia Europeană va trebui să răspundă acestor întrebări în următoarea perioadă cu atât mai mult cu cât experiența din actuala perioadă de programare bugetară ne arată că rezultatul final al negocierilor cu guvernele statelor membre pe bugetul multianual duce la alocări mai mici decât în propunerea inițială a Comisiei.

Motivul este că în aceste negocieri sunt implicate doar guvernele statelor membre care decid în unanimitate, iar Parlamentul European este chemat doar să aprobe sau să respingă rezultatul acestor negocieri. Și cum marii contributori la bugetul UE vor dori să facă economii suplimentare, riscăm să avem un rezultat și mai rău decât propunerea Comisiei Europene.

Parlamentul European a cerut Comisiei o propunere ambițioasă. În raportul pe care l-am adoptat în sesiunea plenară din luna martie, Parlamentul a solicitat creșterea bugetului la 1.3% din Venitul Național Brut al tuturor statelor membre. În prezent acest nivel este de 1% din VNB. Astfel, mă voi lupta ca varianta finală a bugetului să fie cât mai aproape de propunerea pe care am votat-o în martie.

Corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, un semnal de alarmă pentru Guvernul PSD – ALDE

O altă propunere a Comisiei cu care nu sunt în totalitate de acord, dar care trebuie să trezească semne de întrebare Guvernului PSD – ALDE este corelarea alocărilor de fonduri europene de respectarea statului de drept.

Comisia a propus așadar un mecanism ce prevede ca țările care încalcă principii fundamentale ale UE, precum statul de drept, să riște suspendarea plăților din fonduri europene; în același timp însă, autoritățile vor fi obligate să plătească banii beneficiarilor finali. Nu sunt de acord cu abordări care penalizează în final beneficiarul de fonduri europene – agricultorul, întreprinderile mici și mijlocii etc.

Guvernanții trebuie să fie singurii care plătesc pentru greșelile guvernanților. Vedem cum Guvernul PSD – ALDE și-a făcut o prioritate din a ataca statul de drept și a încerca să pună mâna pe justiție prin modificarea legilor și forțând demisia procurorului-șef al DNA. Așadar, în acest context, mesajul transmis de Comisie este clar: atacurile la adresa independenței justiției, a statului de drept reprezintă un risc pentru fondurile europene.

Lucruri bune: creșterea alocărilor pentru cercetare și pentru Programul Erasmus+

Pentru a prezenta, totuși, și plusurile din propunerea Comisiei, trebuie menționat că, în propunerea de ieri, Programul Erasmus+, cel mai de succes program european, va avea o alocare dublată, iar bugetul programului pentru cercetare va fi crescut cu 30%. Alte domenii vizate de creșteri sunt securitatea, apărarea și migrația.

Spre exemplu, pentru securitate și apărare vor fi alocate 27,5 miliarde de euro, iar pentru migrație și gestionarea frontierelor 34,9 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, se propune o creștere semnificativă a alocărilor pentru acțiunea externă a UE la 123 de miliarde de euro – cu 26% mai mult decât în prezent. Toate aceste măsuri vor face mai sigură viața cetățenilor în Uniunea Europeană.

De asemenea, se propune un program de sine stătător care să finanțeze acordarea gratuită de bilete de tren de o lună pentru tinerii care împlinesc 18 ani ca să viziteze Europa. Acest program este continuarea celui pe care l-am aprobat în Bugetul UE din 2018 pentru care am fost negociator-șef din partea Parlamentului European. Este un proiect la care țin foarte mult și mă voi lupta ca această propunere a Comisiei Europene să se regăsească în varianta finală de buget.

Ce urmează și ce trebuie să facă România

Vor urma negocieri dure între două tabere care deja s-au conturat la nivel european: cei care vor un buget și mai redus decât în propunerea Comisiei (statele nordice, Olanda, Austria) și cei care vor încerca o păstrare a alocărilor cel puțin la nivelul actual (Polonia, România, Spania, Italia).

Obiectivul asumat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de a avea un acord pe viitorului buget multianual la Summit-ul Consiliului European din primăvara anului 2019 care va avea loc la Sibiu.

Ar fi o bună oportunitate pentru România ca, în timpul președinției Consiliului UE pe care o va deține în prima jumătate a anului viitor, să avem un acord pe buget, și nu orice buget, ci un unul bun pentru țara noastră, fără tăierile propuse ieri de Comisie.

Însă, pentru atingerea acestui obiectiv, este mult de lucru. Guvernul trebuie să demonstreze, în primul rând, că alocarea unor sume similare cu cele din prezent este rațională și se bazează pe o rată de absorbție mare. De aceea, autoritățile trebuie să accelereze implementarea proiectelor cu finanțare europeană și să le crească vizibilitatea.

În al doilea rând, trebuie să ne asumăm, dacă este nevoie, o serie de noi condiții pentru a ne păstra alocările. Aceste condiții pot lua forma unor criterii macroeconomice, de sustenabilitate fiscală și economică – criterii care, în definitiv, vor fi utile României și îi vor păzi și mai mult pe cetățeni de politicieni iresponsabili care fac risipă de bani publici.

În al treilea rând, trebuie să punem la punct un sistem de alianțe cu țările care beneficiază de politica de coeziune, să avem răspunsuri, contraargumente pentru statele care vor reducerea acestor politici și să negociem cât mai eficient. Până la urmă, viitorul buget se decide în unanimitate, deci nu va putea fi adoptat fără România.

Trebuie ca țara noastră să identifice acele dosare în care ar putea face concesii pentru a obține mai multe câștiguri în viitorul buget multianual. Întrebarea strategică la care autoritățile din România trebuie să ofere un răspuns este: ce condiționalități acceptăm pentru a primi cât mai multe fonduri?

Este important să pornim în negocieri de pe o poziție de forță, credibilă, dar să fim și conștienți că atingerea unanimității se face doar pe bază de compromis.

Eu, în Parlamentul European, voi promova în continuare un buget întărit care să asigure un echilibru între politicile tradiționale ale UE, precum coeziunea și agricultura, și cele emergente, care însă să nu afecteze interesele României.

Pentru a da predictibilitate beneficiarilor de fonduri europene, este important să adoptăm viitorul buget multianual cât mai devreme, astfel încât să fie în vigoare la 1 ianuarie 2021, iar beneficiarii să poată absorbi fondurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult