La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Siegfried Mureșan / De ce România nu trebuie să accepte tăierea fondurilor europene propusă de Comisia Europeană

de Siegfried Muresan , 3.5.2018

Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană, nu trebuie acceptată în această formă de Guvernul României deoarece prevede tăierea cu 5% a fondurilor europene destinate politicii de coeziuni și a politicii agricole comune, principalele politici europene în baza cărora țara noastră primește fonduri europene nerambursabile.

Dar, pentru ca România să se poată impune în negocierile bugetare europene, trebuie, în primul rând, să se alieze cu celelalte state membre care beneficiază de pe urma acestor două politici și să convingă statele net contributoare.

În al doilea rând, trebuie să arate că fondurile alocate țării noastre sunt folosite eficient, adică să crească absorbția fondurilor europene.

Comisia propune tăieri de 5% ale fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii

Comisia Europeană a publicat ieri propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Pe scurt, Comisia propune ca Uniunea Europeană să facă mult mai multe lucruri în perioada 2021 – 2027 cu resurse care nu se ridică la nivelul așteptat.

Prin această propunere de buget multianual se încearcă o echilibrare a lipsei de venituri la buget generată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și nevoia de cheltuieli suplimentare în domenii precum securitatea, apărarea și migrația. Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, alocând anual la bugetul european 12 – 14 miliarde de euro mai mult decât primește. Comisia propune, așadar, o creștere a bugetului la 1.279 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027, reprezentând 1.11% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, față de 1% cât este în prezent.

Propunerea nu este una îmbucurătoare pentru România, întrucât alocările pentru principalele două politici europene de care beneficiază țara noastră, politica agricolă comună și politica de coeziune, sunt reduse cu 5%. Vestea nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru noi.

În repetate rânduri comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger, a spus că golul bugetar lăsat de Brexit va fi suplinit atât printr-o creștere a contribuțiilor statelor membre, cât și prin reduceri bugetare. Coroborat cu nevoia de a aloca mai multe fonduri în domenii precum securitatea, apărarea, cercetarea sau programe precum Erasmus, avem o imagine mai clară asupra propunerii Comisiei.

Cum putem spori bugetul UE pentru a nu tăia fondurile europene

Tăierile propuse de Comisia Europeană nu sunt singura soluție pentru a acoperi golul lăsat de Marea Britanie. Eu am susținut încă de acum 2 ani, când Marea Britanie a votat să părăsească UE, că putem să suplinim contribuțiile bugetare ale acesteia și să acoperim nevoia de a cheltui mai mulți bani în domenii prioritare, fără a afecta politicile tradiționale ale UE, precum agricultura sau coeziunea. Cum?

Prin introducerea unor resurse bugetare noi. În trecut au existat mai multe propuneri de astfel de noi resurse bugetare care să diminueze alocările pe care guvernele statelor membre le fac la bugetul UE. Posibile surse de finanțare sunt impozitarea tranzacțiilor financiare sau a marilor corporații, dar și taxe de mediu sau pe carburanți, dar toate aceste propuneri s-au lovit de refuzul țărilor din UE, mai ales că astfel de propuneri au nevoie de unanimitate.

Din păcate, Comisia Europeană nu a venit cu propuneri suficient de ambițioase, care să suplinească nevoile bugetare ale UE.

Trebuie să ne gândim că diminuarea politicii de coeziune ne îndepărtează de obiectivul UE de convergență economică. Să fim corecți, România, deși a primit 45 de miliarde de euro fonduri europene în 11 ani de apartenență la UE, încă este departe de economiile puternice ale Europei. De aceea, nu trebuie să acceptăm tăieri de fonduri la coeziune, ea trebuie să continue cel puțin până în 2027.

De asemenea, tăierea fondurilor pentru agricultură poate pune în pericol două dintre marile avantaje pe care ni le-a adus Uniunea Europeană în cei 70 de ani de existență: garantarea securității alimentare în Uniune și accesul europenilor la produse alimentare de calitate.

Comisia Europeană va trebui să răspundă acestor întrebări în următoarea perioadă cu atât mai mult cu cât experiența din actuala perioadă de programare bugetară ne arată că rezultatul final al negocierilor cu guvernele statelor membre pe bugetul multianual duce la alocări mai mici decât în propunerea inițială a Comisiei.

Motivul este că în aceste negocieri sunt implicate doar guvernele statelor membre care decid în unanimitate, iar Parlamentul European este chemat doar să aprobe sau să respingă rezultatul acestor negocieri. Și cum marii contributori la bugetul UE vor dori să facă economii suplimentare, riscăm să avem un rezultat și mai rău decât propunerea Comisiei Europene.

Parlamentul European a cerut Comisiei o propunere ambițioasă. În raportul pe care l-am adoptat în sesiunea plenară din luna martie, Parlamentul a solicitat creșterea bugetului la 1.3% din Venitul Național Brut al tuturor statelor membre. În prezent acest nivel este de 1% din VNB. Astfel, mă voi lupta ca varianta finală a bugetului să fie cât mai aproape de propunerea pe care am votat-o în martie.

Corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, un semnal de alarmă pentru Guvernul PSD – ALDE

O altă propunere a Comisiei cu care nu sunt în totalitate de acord, dar care trebuie să trezească semne de întrebare Guvernului PSD – ALDE este corelarea alocărilor de fonduri europene de respectarea statului de drept.

Comisia a propus așadar un mecanism ce prevede ca țările care încalcă principii fundamentale ale UE, precum statul de drept, să riște suspendarea plăților din fonduri europene; în același timp însă, autoritățile vor fi obligate să plătească banii beneficiarilor finali. Nu sunt de acord cu abordări care penalizează în final beneficiarul de fonduri europene – agricultorul, întreprinderile mici și mijlocii etc.

Guvernanții trebuie să fie singurii care plătesc pentru greșelile guvernanților. Vedem cum Guvernul PSD – ALDE și-a făcut o prioritate din a ataca statul de drept și a încerca să pună mâna pe justiție prin modificarea legilor și forțând demisia procurorului-șef al DNA. Așadar, în acest context, mesajul transmis de Comisie este clar: atacurile la adresa independenței justiției, a statului de drept reprezintă un risc pentru fondurile europene.

Lucruri bune: creșterea alocărilor pentru cercetare și pentru Programul Erasmus+

Pentru a prezenta, totuși, și plusurile din propunerea Comisiei, trebuie menționat că, în propunerea de ieri, Programul Erasmus+, cel mai de succes program european, va avea o alocare dublată, iar bugetul programului pentru cercetare va fi crescut cu 30%. Alte domenii vizate de creșteri sunt securitatea, apărarea și migrația.

Spre exemplu, pentru securitate și apărare vor fi alocate 27,5 miliarde de euro, iar pentru migrație și gestionarea frontierelor 34,9 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, se propune o creștere semnificativă a alocărilor pentru acțiunea externă a UE la 123 de miliarde de euro – cu 26% mai mult decât în prezent. Toate aceste măsuri vor face mai sigură viața cetățenilor în Uniunea Europeană.

De asemenea, se propune un program de sine stătător care să finanțeze acordarea gratuită de bilete de tren de o lună pentru tinerii care împlinesc 18 ani ca să viziteze Europa. Acest program este continuarea celui pe care l-am aprobat în Bugetul UE din 2018 pentru care am fost negociator-șef din partea Parlamentului European. Este un proiect la care țin foarte mult și mă voi lupta ca această propunere a Comisiei Europene să se regăsească în varianta finală de buget.

Ce urmează și ce trebuie să facă România

Vor urma negocieri dure între două tabere care deja s-au conturat la nivel european: cei care vor un buget și mai redus decât în propunerea Comisiei (statele nordice, Olanda, Austria) și cei care vor încerca o păstrare a alocărilor cel puțin la nivelul actual (Polonia, România, Spania, Italia).

Obiectivul asumat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de a avea un acord pe viitorului buget multianual la Summit-ul Consiliului European din primăvara anului 2019 care va avea loc la Sibiu.

Ar fi o bună oportunitate pentru România ca, în timpul președinției Consiliului UE pe care o va deține în prima jumătate a anului viitor, să avem un acord pe buget, și nu orice buget, ci un unul bun pentru țara noastră, fără tăierile propuse ieri de Comisie.

Însă, pentru atingerea acestui obiectiv, este mult de lucru. Guvernul trebuie să demonstreze, în primul rând, că alocarea unor sume similare cu cele din prezent este rațională și se bazează pe o rată de absorbție mare. De aceea, autoritățile trebuie să accelereze implementarea proiectelor cu finanțare europeană și să le crească vizibilitatea.

În al doilea rând, trebuie să ne asumăm, dacă este nevoie, o serie de noi condiții pentru a ne păstra alocările. Aceste condiții pot lua forma unor criterii macroeconomice, de sustenabilitate fiscală și economică – criterii care, în definitiv, vor fi utile României și îi vor păzi și mai mult pe cetățeni de politicieni iresponsabili care fac risipă de bani publici.

În al treilea rând, trebuie să punem la punct un sistem de alianțe cu țările care beneficiază de politica de coeziune, să avem răspunsuri, contraargumente pentru statele care vor reducerea acestor politici și să negociem cât mai eficient. Până la urmă, viitorul buget se decide în unanimitate, deci nu va putea fi adoptat fără România.

Trebuie ca țara noastră să identifice acele dosare în care ar putea face concesii pentru a obține mai multe câștiguri în viitorul buget multianual. Întrebarea strategică la care autoritățile din România trebuie să ofere un răspuns este: ce condiționalități acceptăm pentru a primi cât mai multe fonduri?

Este important să pornim în negocieri de pe o poziție de forță, credibilă, dar să fim și conștienți că atingerea unanimității se face doar pe bază de compromis.

Eu, în Parlamentul European, voi promova în continuare un buget întărit care să asigure un echilibru între politicile tradiționale ale UE, precum coeziunea și agricultura, și cele emergente, care însă să nu afecteze interesele României.

Pentru a da predictibilitate beneficiarilor de fonduri europene, este important să adoptăm viitorul buget multianual cât mai devreme, astfel încât să fie în vigoare la 1 ianuarie 2021, iar beneficiarii să poată absorbi fondurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Blocul operator și secția ATI de la Institutul Nasta au fost închise – trei pacienți au murit din cauza unei bacterii

Razvan Diaconu

Un al treilea pacient a murit la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti, din cauza contaminării cu acinetobacter, o bacterie agresivă care se dezvoltă… Mai mult

Stiri

Kim Jong-un merge cu trenul în Vietnam, unde urmează să se întâlnească cu Donald Trump

Iulian Soare

Președintele Coreei de Nord, Kim Jong-un, urmează să călătorească cu trenul până în Vietnam, unde se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele SUA, Donald Trump,… Mai mult

Europa

Paris / Manifestație împotriva antisemitismului. Printre participanți – Emmanuel Macron și doi foști președinți

Iulian Soare

Mii de oameni au participat marți seara, la Paris și în alte orașe din Franța, la manifestații împotriva antisemitismului și incitării la ură. A participat și… Mai mult

Stiri

Ford își continuă restructurarea globală. Renunță la afacerile cu camioane grele în America de Sud

Adrian N Ionescu

Ford îşi va închide cea mai veche fabrică din Brazilia şi va renunţa la producerea camioanelor grele în America de Sud. Decizia face parte din… Mai mult

Stiri

Trezorierul PSD va fi numit la Autoritatea Electorală Permanentă

Razvan Diaconu

Mircea Drăghici, trezorierul PSD și până de curând propunerea pentru Ministerul Transporturilor, va fi numit la conducerea Autorității Electorale Permanente, a confimat secretarul general al… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: Fidesz ar trebui să se retragă din Partidul Popular European

Iulian Soare

Partidul Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, ar trebui să părăsească Partidul Popular European, pentru că nu este de centru-dreapta, a declarat marţi preşedintele Comisiei Europene… Mai mult

Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult