Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Siegfried Mureșan / De ce România nu trebuie să accepte tăierea fondurilor europene propusă de Comisia Europeană

de Siegfried Muresan , 3.5.2018

Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, prezentată miercuri de Comisia Europeană, nu trebuie acceptată în această formă de Guvernul României deoarece prevede tăierea cu 5% a fondurilor europene destinate politicii de coeziuni și a politicii agricole comune, principalele politici europene în baza cărora țara noastră primește fonduri europene nerambursabile.

Dar, pentru ca România să se poată impune în negocierile bugetare europene, trebuie, în primul rând, să se alieze cu celelalte state membre care beneficiază de pe urma acestor două politici și să convingă statele net contributoare.

În al doilea rând, trebuie să arate că fondurile alocate țării noastre sunt folosite eficient, adică să crească absorbția fondurilor europene.

Comisia propune tăieri de 5% ale fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii

Comisia Europeană a publicat ieri propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Pe scurt, Comisia propune ca Uniunea Europeană să facă mult mai multe lucruri în perioada 2021 – 2027 cu resurse care nu se ridică la nivelul așteptat.

Prin această propunere de buget multianual se încearcă o echilibrare a lipsei de venituri la buget generată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și nevoia de cheltuieli suplimentare în domenii precum securitatea, apărarea și migrația. Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, alocând anual la bugetul european 12 – 14 miliarde de euro mai mult decât primește. Comisia propune, așadar, o creștere a bugetului la 1.279 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027, reprezentând 1.11% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, față de 1% cât este în prezent.

Propunerea nu este una îmbucurătoare pentru România, întrucât alocările pentru principalele două politici europene de care beneficiază țara noastră, politica agricolă comună și politica de coeziune, sunt reduse cu 5%. Vestea nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru noi.

În repetate rânduri comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger, a spus că golul bugetar lăsat de Brexit va fi suplinit atât printr-o creștere a contribuțiilor statelor membre, cât și prin reduceri bugetare. Coroborat cu nevoia de a aloca mai multe fonduri în domenii precum securitatea, apărarea, cercetarea sau programe precum Erasmus, avem o imagine mai clară asupra propunerii Comisiei.

Cum putem spori bugetul UE pentru a nu tăia fondurile europene

Tăierile propuse de Comisia Europeană nu sunt singura soluție pentru a acoperi golul lăsat de Marea Britanie. Eu am susținut încă de acum 2 ani, când Marea Britanie a votat să părăsească UE, că putem să suplinim contribuțiile bugetare ale acesteia și să acoperim nevoia de a cheltui mai mulți bani în domenii prioritare, fără a afecta politicile tradiționale ale UE, precum agricultura sau coeziunea. Cum?

Prin introducerea unor resurse bugetare noi. În trecut au existat mai multe propuneri de astfel de noi resurse bugetare care să diminueze alocările pe care guvernele statelor membre le fac la bugetul UE. Posibile surse de finanțare sunt impozitarea tranzacțiilor financiare sau a marilor corporații, dar și taxe de mediu sau pe carburanți, dar toate aceste propuneri s-au lovit de refuzul țărilor din UE, mai ales că astfel de propuneri au nevoie de unanimitate.

Din păcate, Comisia Europeană nu a venit cu propuneri suficient de ambițioase, care să suplinească nevoile bugetare ale UE.

Trebuie să ne gândim că diminuarea politicii de coeziune ne îndepărtează de obiectivul UE de convergență economică. Să fim corecți, România, deși a primit 45 de miliarde de euro fonduri europene în 11 ani de apartenență la UE, încă este departe de economiile puternice ale Europei. De aceea, nu trebuie să acceptăm tăieri de fonduri la coeziune, ea trebuie să continue cel puțin până în 2027.

De asemenea, tăierea fondurilor pentru agricultură poate pune în pericol două dintre marile avantaje pe care ni le-a adus Uniunea Europeană în cei 70 de ani de existență: garantarea securității alimentare în Uniune și accesul europenilor la produse alimentare de calitate.

Comisia Europeană va trebui să răspundă acestor întrebări în următoarea perioadă cu atât mai mult cu cât experiența din actuala perioadă de programare bugetară ne arată că rezultatul final al negocierilor cu guvernele statelor membre pe bugetul multianual duce la alocări mai mici decât în propunerea inițială a Comisiei.

Motivul este că în aceste negocieri sunt implicate doar guvernele statelor membre care decid în unanimitate, iar Parlamentul European este chemat doar să aprobe sau să respingă rezultatul acestor negocieri. Și cum marii contributori la bugetul UE vor dori să facă economii suplimentare, riscăm să avem un rezultat și mai rău decât propunerea Comisiei Europene.

Parlamentul European a cerut Comisiei o propunere ambițioasă. În raportul pe care l-am adoptat în sesiunea plenară din luna martie, Parlamentul a solicitat creșterea bugetului la 1.3% din Venitul Național Brut al tuturor statelor membre. În prezent acest nivel este de 1% din VNB. Astfel, mă voi lupta ca varianta finală a bugetului să fie cât mai aproape de propunerea pe care am votat-o în martie.

Corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, un semnal de alarmă pentru Guvernul PSD – ALDE

O altă propunere a Comisiei cu care nu sunt în totalitate de acord, dar care trebuie să trezească semne de întrebare Guvernului PSD – ALDE este corelarea alocărilor de fonduri europene de respectarea statului de drept.

Comisia a propus așadar un mecanism ce prevede ca țările care încalcă principii fundamentale ale UE, precum statul de drept, să riște suspendarea plăților din fonduri europene; în același timp însă, autoritățile vor fi obligate să plătească banii beneficiarilor finali. Nu sunt de acord cu abordări care penalizează în final beneficiarul de fonduri europene – agricultorul, întreprinderile mici și mijlocii etc.

Guvernanții trebuie să fie singurii care plătesc pentru greșelile guvernanților. Vedem cum Guvernul PSD – ALDE și-a făcut o prioritate din a ataca statul de drept și a încerca să pună mâna pe justiție prin modificarea legilor și forțând demisia procurorului-șef al DNA. Așadar, în acest context, mesajul transmis de Comisie este clar: atacurile la adresa independenței justiției, a statului de drept reprezintă un risc pentru fondurile europene.

Lucruri bune: creșterea alocărilor pentru cercetare și pentru Programul Erasmus+

Pentru a prezenta, totuși, și plusurile din propunerea Comisiei, trebuie menționat că, în propunerea de ieri, Programul Erasmus+, cel mai de succes program european, va avea o alocare dublată, iar bugetul programului pentru cercetare va fi crescut cu 30%. Alte domenii vizate de creșteri sunt securitatea, apărarea și migrația.

Spre exemplu, pentru securitate și apărare vor fi alocate 27,5 miliarde de euro, iar pentru migrație și gestionarea frontierelor 34,9 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, se propune o creștere semnificativă a alocărilor pentru acțiunea externă a UE la 123 de miliarde de euro – cu 26% mai mult decât în prezent. Toate aceste măsuri vor face mai sigură viața cetățenilor în Uniunea Europeană.

De asemenea, se propune un program de sine stătător care să finanțeze acordarea gratuită de bilete de tren de o lună pentru tinerii care împlinesc 18 ani ca să viziteze Europa. Acest program este continuarea celui pe care l-am aprobat în Bugetul UE din 2018 pentru care am fost negociator-șef din partea Parlamentului European. Este un proiect la care țin foarte mult și mă voi lupta ca această propunere a Comisiei Europene să se regăsească în varianta finală de buget.

Ce urmează și ce trebuie să facă România

Vor urma negocieri dure între două tabere care deja s-au conturat la nivel european: cei care vor un buget și mai redus decât în propunerea Comisiei (statele nordice, Olanda, Austria) și cei care vor încerca o păstrare a alocărilor cel puțin la nivelul actual (Polonia, România, Spania, Italia).

Obiectivul asumat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de a avea un acord pe viitorului buget multianual la Summit-ul Consiliului European din primăvara anului 2019 care va avea loc la Sibiu.

Ar fi o bună oportunitate pentru România ca, în timpul președinției Consiliului UE pe care o va deține în prima jumătate a anului viitor, să avem un acord pe buget, și nu orice buget, ci un unul bun pentru țara noastră, fără tăierile propuse ieri de Comisie.

Însă, pentru atingerea acestui obiectiv, este mult de lucru. Guvernul trebuie să demonstreze, în primul rând, că alocarea unor sume similare cu cele din prezent este rațională și se bazează pe o rată de absorbție mare. De aceea, autoritățile trebuie să accelereze implementarea proiectelor cu finanțare europeană și să le crească vizibilitatea.

În al doilea rând, trebuie să ne asumăm, dacă este nevoie, o serie de noi condiții pentru a ne păstra alocările. Aceste condiții pot lua forma unor criterii macroeconomice, de sustenabilitate fiscală și economică – criterii care, în definitiv, vor fi utile României și îi vor păzi și mai mult pe cetățeni de politicieni iresponsabili care fac risipă de bani publici.

În al treilea rând, trebuie să punem la punct un sistem de alianțe cu țările care beneficiază de politica de coeziune, să avem răspunsuri, contraargumente pentru statele care vor reducerea acestor politici și să negociem cât mai eficient. Până la urmă, viitorul buget se decide în unanimitate, deci nu va putea fi adoptat fără România.

Trebuie ca țara noastră să identifice acele dosare în care ar putea face concesii pentru a obține mai multe câștiguri în viitorul buget multianual. Întrebarea strategică la care autoritățile din România trebuie să ofere un răspuns este: ce condiționalități acceptăm pentru a primi cât mai multe fonduri?

Este important să pornim în negocieri de pe o poziție de forță, credibilă, dar să fim și conștienți că atingerea unanimității se face doar pe bază de compromis.

Eu, în Parlamentul European, voi promova în continuare un buget întărit care să asigure un echilibru între politicile tradiționale ale UE, precum coeziunea și agricultura, și cele emergente, care însă să nu afecteze interesele României.

Pentru a da predictibilitate beneficiarilor de fonduri europene, este important să adoptăm viitorul buget multianual cât mai devreme, astfel încât să fie în vigoare la 1 ianuarie 2021, iar beneficiarii să poată absorbi fondurile.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult

Europa

J.C. Flowers și BERD au finalizat tranzacția de preluare a Piraeus Bank Romania

Adrian N Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a cumpărat un pachet de 19% din acțiunile Piraeus Bank Romania, în cadrul finalizării procesului de preluare a… Mai mult

Stiri

VeDemJust cere președintelui CCR să constate vacantarea postului ocupat de judecătorul Petre Lăzăroiu

Vladimir Ionescu

Organizația VeDemJust revine cu solicitarea către Valer Dorneanu pentru constatarea vacantării postului de judecător CCR deținut de Petre Lăzăroiu. De la 15 iulie, a intrat în vigoare… Mai mult

Stiri

Amnistia fiscală: Darius Vâlcov invocă o prevedere confuză din programul de guvernare

Adrian N Ionescu

Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă, a justificat planul Guvernului de amnistie fiscală cu o argumentul că aceasta… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern- urgența oficială, care lipsește de pe ordinea de zi: OUG pentru transpunerea unei Directive europene pe mediu

Razvan Diaconu

Guvernul se reuneşte marţi în şedinţă, urgența oficială comunicată luni de președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu: urmează să fie adoptată o Ordonanţă de Urgenţă pe… Mai mult