Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Cronicile

Și puțină cultură… . Chiar puțină

de Marin Pana , 21.2.2018

Problema României nu e neapărat ultimul loc pe care-l ocupă în UE 28 la numărul de angajați în domeniul culturii – potrivit datelor Eurostat.
Marea problemă e că, cu o pondere de numai 1,6% la finele anului 2016 în acest sector esenţial în dezvoltarea unei naţiuni, ne situăm cu mult în urma ţărilor care ne preced: Slovacia (2,5%) şi Bulgaria (2,8%) şi sub jumătate din media europeană (3,7%).

De reţinut, pentru a vedea că se poate acolo unde există interes, recordul este deţinut de Estonia (5,3%). Statul baltic, provenit ca şi noi din blocul estic, a devansat deja state occidentale precum Luxemburg (5,1%), Suedia (5,0%) sau Finlanda (4,8%). Urmate de o altă ţară fostă socialistă, Slovenia (4,6%).

Ponderea persoanelor ocupate în domeniul cultural în totalul angajaţilor

Pe baza nomenclatorului european de ocupaţii incluse în domeniul cultural, circa 8,4 milioane persoane figurau la finele lui 2016 ca lucrând în acest sector, ceea ce reprezintă 3,7% din forţa de muncă şi un avans considerabil (549 mii persoane sau +7%) pe parcursul ultimilor cinci ani analizaţi de specialiştii Eurostat.

Fapt relevant pentru diferenţa între declaraţii şi fapte în ceea ce priveşte interesul pentru cultura naţională, ne situăm mult şi sub două ţări candidate la aderare incluse pe lista avansată, respectiv Macedonia (3,2%) şi Turcia (2,2%). Motiv pentru care cam ar trebui să ne fie ruşine şi să luăm urgent măsuri pentru a recupera rămânerea în urmă.

Cu o creştere relativ moderată a acestui sector de activitate, de la 117 mii angajaţi în 2011 la cei 134 de mii consemnaţi pentru 2016, nu am progresat decât cu două zecimi de punct procentual într-o perioadă în care am avut în mod constant o creştere economică robustă, care ne-ar fi permis o alocare de fonduri pentru cultură mult mai apropiată de parctica europeană în materie.

Pornind de la ponderea foarte mică în PIB a veniturilor bugetare, cultura a fost sistematic lăsată la coada priorităţilor. Consecinţele asupra evoluţiei societăţii nu s-au lăsat aşteptate iar efectele lăsării în voia sorţii a educaţiei permanente date sau nu de interesul statului pentru cultură sunt deja vizibile.

Nici ponderea persoanelor cu studii superioare în rândul angajaţilor din cultură nu ne avantajează. Ne situăm la acest indicator pe locul cinci din coadă în UE (după Malta, Slovacia, Italia şi Cehia, imediat sub Germania), dar măcar diferenţa ca nivel educational faţă de ansamblul economiei este mai pronunţată decât în ţările menţionate.

Particularitățile României în chestiunea angajaților în Cultură

O rază de speranţă în acest peisaj dezolant o constituie poziţionarea României printre cele şapte state membre UE care au un procentaj al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 – 29 de ani implicate în activitatea culturală mai mare decât media de angajare la nivel naţional.
Deşi nu e clar dacă ceea ce primează este interesul crescut faţă de cultură sau dificultatea tinerilor de a găsi o slujbă în general.

O altă particularitate a României o constituie ponderea foarte mare ( record la nivelul UE28) a celor care îşi asigură traiul doar din cultură şi au un contract ferm în acest sens ( 99%, mult peste media europeană de 86% şi 94% din poziţia de full-time faţă de 71% după clasificarea europeană ISCO 264-265).

Una peste alta, se impun rapid măsuri administrative care să stimuleze cultura. Inclusiv prin extinderea şi facilitarea în aplicare a unui regim fiscal favorabil pentru sponsorizare sau mecenat. Plus facilităţi fiscale şi accesul cât mai larg la angajarea într-un sector care se anunţă de perspectivă, tocmai prin prisma nivelului relativ scăzut din prezent.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.2.2018

2 comentarii

  1. Pribeagul
    21.2.2018, 5:08 pm

    Este greu de inteles cum se face ca la toate lucrurile bune suntem ultimii si la toate lucrurile rele suntem primii.
    Unde-s de fapt si pe ce se duc banii Romaniei?
    Mai dati si ceva stiri pozitive, chiar daca n-or fi 50%. Nu ne putem midri si noi cu cel mai mare numar de ministere si secretari de stat pe locuitor, cu cei mai multi si relativ bine platiti functionari si alesi, cu cel mai mare numar de politisti, fiscalisti, agenti ai serviciilor si informatori, cu cele mai nesimtite salarii si pensii speciale, cu cea mai speciala lege a pensiilor, prin specialitatile ei?

  2. Ion
    21.2.2018, 9:10 pm

    Problema mare a României este că la 17 ani de la adoptarea legii patrimoniului mobil nu se dispune (nici măcar aproximativ) de vreo statistică privind valoarea obiectelor de patrimoniu. Problema mare este că salariaţii din domeniul culturii refuză în mod sistematic să se conformeze legilor prin evitarea clasării bunurilor culturale şi neefectuarea reevaluării acestora. Sunt muzee unde valoarea contabilă a unor comori este de tot râsul.

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult

Stiri

Opoziția a depus moțiunea de cenzură

Razvan Diaconu

Opoziția a depus la Parlament, vineri, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Este pentru a doua oară, de la preluarea mandatului de premier, când Viorica Dăncilă… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului apără dreptul deținuților la viață intimă

Razvan Diaconu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu un articol din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care prevede posibilitatea suspendării dreptului deţinuţilor de… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Angela Merkel la Bruxelles. ”Suntem recunoscători pentru sprijinul Germaniei”

Razvan Diaconu

Germania va oferi României susținere deplină pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a transmis cancelarul Angela Merkel la întâlnirea avută joi cu… Mai mult

Stiri

Codul Fiscal va fi modificat din nou. Cele mai importante cinci măsuri

Vladimir Ionescu

O serie de modificări importante vor fi aduse Codului Fiscal, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aflată în lucru în Comisia de buget-finanţe din cadrul Camerei… Mai mult