… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

de Marin Pana | 16.2.2017 .

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro.
Valoare care ne plasează pe locul 8 în Uniune, după cele mai mari cinci economii continentale, Olanda și Polonia.

Fapt regretabil, deși valoarea absolută a rămas aproximativ aceeași, ponderea rezultatelor sectorului agricol autohton a cunoscut din 2010 și până în 2015 cea mai mare scădere la nivelul UE, alături de Olanda (-0,4%).

Pentru a avea o idee asupra importanței României pe acest segment economic în cadrul UE, cele aproximativ patru procente care ne revin sunt de aproape patru ori mai mult decât ar fi ponderea întregii economii românești în PIB-ul UE28, situată cu puțin peste un procent din total.

Relativ la alte țări, suntem cam la două treimi față de Polonia, jumătate față de Marea Britanie (atenție, țară cu populație mult mai mare dar cu aproximativ același teritoriu ca mărime și condiții de mediu mai defavorabile), o treime în raport cu Spania și numai o cincime față de Franța, care are condiții pedo-climatice asemănătoare (e drept, la o suprafață de două ori și jumătate ori mai mare).

Forța de muncă din agricultură, a doua ca mărime în UE dar și a doua ca scădere numerică în ultimii cinci ani

Forța de muncă ocupată în agricultura românească este a doua ca mărime în UE dar și a doua ca scădere numerică în ultimii cinci ani ( -21,1%, după Bulgaria, care a înregistrat un stupefiant -32%). Asta cu precizarea că este vorba despre date aduse la un numitor comun prin echivalarea cu numărul de persoane care ar fi ocupate în acest sector economic pe tot parcursul anului (în practică, predomină activitățile sezoniere și ocazionale).

Dacă ne raportăm la alte state, se poate observa cum Polonia sau Marea Britanie și-au sporit activitatea prestată în agricultură, ceea ce pare contraintuitiv, mai ales în contextul în care surorile noastre latine Portugalia (-17,3%) și Spania (-15%) au înregistrat și ele un trend puternic descendent. La mijloc, Germania, Franța și Italia au redus moderat populația ocupată în sectorul agricol.

Desigur, necesitatea de a crește productivitatea muncii sociale și de a ridica media națională are varianta de a obține o producție relativ stabilă cu din ce în ce mai puțini oameni. Dar, dincolo de această abordare facilă, se poate pune întrebarea ce a determinat Marea Britanie să-și crească resursa umană alocată agriculturii .

Și dacă nu cumva cea mai mare creștere a ponderii în totalul producției UE cu doar ceva mai mult de un procent creștere de forță de muncă nu e o variantă alternativă de luat în calcul ( în treacăt fie spus, se poate specula și asupra unei anumite pregătiri timpurii a Brexitului, în ideea de reduce dependența de produsele alimentare importate din alte țări europene).

(Citiți și : ”Balanța comercială la alimente – ce importăm masiv: Peste jumătate de miliard de euro deficit la 5 luni”)

Faptul că ne mișcăm mai încet decât statele din regiunea noastră este evident dacă prezentăm clasamentul Eurostat pe anul 2015 și mediile pe câte cinci ani din ultimul deceniu ( din motive de variații destul de substanțiale) pentru noile state membre foste socialiste în privința evoluției indicelui de venit pe unitatea de muncă echivalentă.

Oarecum suprinzător, suntem aproape de Polonia atât ca rezultat pe perioada 2010-2015, dar ei erau deja pe alt palier de eficiență. În schimb, se vede cum am pierdut teren față de vecinele Ungaria și Bulgaria, care și-au îmbunătățit poziția în schimburile comerciale cu România, inclusiv pe calea produselor agricole și ale industriei alimentare.

Și SOLUȚIA – după ce combinăm experiențele celorlalți

Cert este că România încă reprezintă o forță mai mare în UE în plan agricol decât în industrie. În plus, are potențialul de a urca rapid spre un statut mult mai important. În ipoteza că am utiliza ceea ce dispunem la nivelul Franței am fi pe locul cinci, deasupra Marii Britanii și undeva prin apropierea Spaniei. Stat care, de reținut, și-a majorat ușor ponderea în UE (la fel ca și Portugalia) deși a redus puternic forța de muncă implicată.

Întrebarea de zece puncte care se pune pentru România este cum am putea face să combinăm cumva cele două alternative, cea polonezo-britanică și cea iberică, pentru a crește productivitatea simultan cu producția (Ungaria pare a fi cel mai aproape de acest deziderat), în ideea de a echilibra odată pentru totdeauna balanța produselor alimentare în comerțul exterior și de a nu mai face eterna medie între productivitatea urbană și cea rurală.

Un posibil răspuns ar putea fi că nu ține numai de agricultură și de agricultori, ci și de capacitatea statului de a stimula colectarea, condiționarea și prelucrarea pe plan local, într-o industrie alimentară sprijinită prin credite relativ mici dar multe ca număr, a producției obținute. În ideea simplă de a creea locuri de muncă și valoare adăugată direct în zona rurală.

Publicat la data de 16.2.2017 .

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    17.2.2017, 2:51 pm

    1.Somnul ratiunii economice ROMANESTI naste monstri agricoli, economici si legislativi.
    Unul dintre cei mai intunecati, este legea care obliga supermarketurile sa vinda produse agricole romanasti, pe care piata productiva agricola nationala nu este capabila sa le produca!
    2.In loc sa organizeze mai intai o dezvoltrea agricola intensiva, cu trasaturi economice si infrastructura asemanatoare cu cea din Vest, Romania a dat o lege absurda – care in conceptia mioapa a celor care au formulat-o, fundamentat-o si au votat-o, trebuia sa ne faca egali cu Ungaria sau Spania, la productia agricola.
    Nimic mai concludent, ca n-am iesit inca din communism, ca viziune si tehnici de dezvoltare economica, dar spre deosebire de actualii guvernanti – pe vremea comunismului se mai si organiza “dezvoltarea agriculturii”.E drept ca prin masuri administrative sau constringere la munca (agricola) fortata si neplatita, dar macar erau ceva rezultate – limitate de nefunctionalitatea sistemului.
    3.Asteptarile ca productia agricola nationala sa egaleze tarile dezvoltate prin evolutia de azi, inseamna 80 – 100 de ani, cit a durat cea britanica de la munca manuala, la agricultura industriala de azi!
    Ajungerea din urma agricola, nu este posibila fara o dezvoltare economica si industriala rapida, care sa sustina prin consum, resurse materiale si financiare adecvate, o productie agricola moderna.
    4.Din pacate, solutiile preconizate de oricine, ramin teoretice, cita vreme consumatorii in numar de citeva milioane au plecat din tara, cei ramasi au salar minim pe economie, iar forta de munca nu mai exista nici macar pentru o dezvoltare industriala, lenta.
    5.Asta nu inseamna ca trebuie sa lipseasca orice initiative sau experimente majore de dezvoltare economica si industriala, in zonele in care exista conditii climatice, economice si sociale speciale, care o permit si asigura.
    O astfel de zona este cea a Gorjului, unde fragmentarea terenului agricol datorata variatiei geologice in forme “terasiere”, nu permite agricultura mecanizata de cimpie, ci dezvoltarea legumiculturii, pomiculturii si viticulturii intensive.
    Declinul industrial ABSOLUT, cu precadere al mineritului si intreprinderilor conexate acestuia, elibereaza o forta de munca utilizabila in agricultura.
    6.Pentru aceasta, este insa nevoie de o viziune care depaseste ferma de 150 de albine sau cu 40 de mii de Euro pentru o gospodarie de SUBZISTENTA, pentru tineret.Este necesara o viziune AMPLA/ZONALA, la dimensiunea terenurilor agricole si satelor distruse de minerit, care pot fi reconstruite la nivel productiv agricol European, cu banii UE!
    C.E.Oltenia isi poate dezvolta activitatea, nivelind si terasind muntii de steril ai celor ZECI de mii de hectare pierdute pentru sateni si agricultura, mutatati in localitati unde au 500-800 de MP de gradina si casa!
    Se poate reface infrastructura rutiera si de utilitati, pentru a putea sustine economic, locativ si social, ferme de zeci si sute de HA de legume, vie si pomi!
    C.E.Oltenia care sucomba economic-financiar datorita caracterului “mono-industrial” al activitatii, poate nu doar sa redea agriculturii muntii de steril, ci poate, avind (si completind) dotarea tehnica, sa DECOLMATEZE barajele hidroenergetice din TARA, care pline de aluviuni, pericliteaza deja siguranta oraselor si localitatilor din Gorj sau alte zone.Orasul Tirgu Jiu este intr-un astfel de pericol, remarcat in presa de insasi Cons. Judetean PSD,iar salvarea de pina acum, este datorata doar incalzirii climei, care reduce la minim ninsorile si volumul apei din Jiu, primavara, cind ploua mai abundent.
    6.Motivele nedecolmatarii barajelor sint lipsa banilor, care pot fi obtinuti de la UE.
    Alt motiv este lipsa spatiului de depozitare a materialului scos din albia barajelor si traseul catre ele.Redarea terenurilor agricole distruse, creaza un loc potrivt pentru depunerea materialului extras din albii, acesta fiind un pat agricol ideal pentru culturile agricole.Iata ca posibiltatile exista, iar de cind d-l Victor Ponta a devenit parlamentar de Gorj, i-am propus un proiect de acest fel inca de acum citiva ani.Nici acum nu-i tirziu, sa faca ceva pozitiv pentru zona si oamenii care l-au “adoptat poltitic”.Reconstruind agricol Gorjul, de pe urme lui poate sa ramina nu doar praful (industriei miniere disparute) si pulberea (trecerii fara a lasa nimic in urma) pe drumul pe care a urcat la functia de azi si puterea de ieri…
    7.Scriind aceste rinduri, nu pot decit sa visez la benzile tip minier, care vor transporta cindva din baraje, muntii de aluviuni, catre viitoarele cimpii de aur (agricol) ale Gorjului si Romaniei…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română