La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

”Sevrajul” de la pensii: social, politic, bugetar: Dezechilibrele provocate de repartizarea electorală a creșterilor

de Marin Pana , 23.9.2018

Trecerea la modificarea pensiilor la mijlocul anului, cu nouă procente anul trecut (când punctul de pensie a fost „rotunjit” arbitrar de la 917,50 lei la 1.000 de lei) şi cu zece procente în acest an, are efectul de a creşte dar şi a dezechilibra din ce în ce mai puternic puterea de cumpărare a pensiilorvenit considerat în principiu relativ stabil pe parcursul unui an.

Fenomenul a fost amplificat şi va fi şi în continuare amplificat de modul în care a evoluat inflaţia şi va dispune percepţia celor vizaţi într-un soi de roller-coaster. Cu creşteri inegale, care vor dispune avansul nivelului de trai într-o modalitate de „stop and go” pe parcursul exerciţiului bugetar.

Desigur, se poate spune că şi schimbarea valorii punctului de pensie la începutul anului ar duce la un efect similar.

Doar că, în programarea actuală, aşteptarea revenirii la creşterile de pensii cu care cetăţenii se obişnuiesc se face în momente stabilite arbitrar. Ceea ce schimbă radical datele problemei în plan politic dar, din păcate, şi la nivelul prevederilor bugetare.

Concret, în loc să se coreleze clar un salariu mediu pe un anumit an cu o pensie medie stabilă pe anul bugetar respectiv, trebuie făcută o corelare cu o valoare pro-rata, după câte luni s-a stat la un anumit nivel al punctului de pensie şi câte luni la alt nivel ( reamintim că pensiile se dau în funcţie de salarii prin taxarea acestora cu CAS).

”Sevrajul”

Ca să luăm un exemplu mai clar, în anul 2018, valoarea medie a punctului de pensie este 1.050 de lei, rezultată din şase luni cu 1.000 de lei şi şase luni cu 1.100 de lei. Dacă adăugăm şi evoluţia inflaţiei, la care a contribuit şi creşterea semnificativă a salariilor ( îndeosebi în sectorul bugetar), avem un rezultat  mai slab de creştere a puterii de cumpărare a pensiilor decât în 2017.

Precum şi o dezechilibrare mai pronunţată a avansului puterii de cumpărare, cu accent pe rezultatul de tip poză de moment (ales) în loc de proces continuu şi sustenabil. Datele oficiale conduc la o creştere a puterii de cumpărare a pensiilor dublă în  a doua jumătate a lui 2017 faţă de prima jumătate.

Urmată apoi de o scădere la o treime în prima jumătate a lui 2018 şi, desigur, revenirea din prezent spre cele circa şapte procente din prima jumătate a lui 2017 ( foarte probabil creştere nominală de circa 11,5% în a doua jumătate a anului în curs, generată de indexarea de 10% cuplată cu scăderea pensiei medii în 2018 faţă de T4 2017, la care se va adauga reducerea spre 3,5% a inflaţiei).

Consecințele sevrajului: finanțarea tot mai dificilă

În acest mod de lucru, starea de „sevraj” va accentua iar finanţarea va fi tot mai dificilă. Deja, în 2019, chiar dacă nu s-ar mai face nicio indexare a punctului de pensie, ar fi nevoie la buget de venituri cu 4,8% mai mari ( se pleacă de la suma de 1.100 lei punctul de pensie şi nu de la media de 1.050 lei asigurată prin bugetul pe 2018).

După o anumită temperare conjuncturală a acestor dezechilibre latente în 2019 (indexarea cu 15% se va face mai devreme, în aprilie, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate la finele lunii mai), în 2020 ar urma să fie făcute două indexări, una de primăvară cu 10,7% ( procentajul rezultă dintr-o nouă rotunjire arbitrară la 1.400 de lei) şi alta de toamnă cu 26,8% (în octombrie, înainte de alegerile naţionale din noiembrie).

Dezechilibrarea va fi şi mai accentuată, cu o diferenţă nominală de 40% între primul trimestru  al anului şi ultimul trimestru. Una este să ai valoare a punctului de pensie 1.460 de lei, distribuită egal pe tot anul şi alta să pleci de la 1.265 de lei la 1 ianuarie, să stai la 1.400 de lei timp de şase luni şi să urci apoi abrupt la 1.775 lei.

Practic, la o valoare medie anuală de 1.460 lei a punctului de pensie în anul 2020 va reveni o valoare de pornire de 1.775 lei în 2021. Deja situată cu 21,5% mai sus, implicit cu nevoia corespunzătoare de sume alocate în buget.

Evident, un asemenea ritm de creştere nu va putea fi atins de salarii (din care, reamintim, se dau pensiile) în condiţii de păstrare a stabilităţii preţurilor ( Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vede o creştere de doar 7,2% a salariului mediu brut, la o inflaţie media exact pe ţinta de 2,5%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult