vineri

29 martie, 2024

9 septembrie, 2016

autostrazi apania20 de drumuri şi tronsoane de autostradă, aflate în construcţie, nu au audit de siguranţă rutieră din cauză că avizele pe care le au nu sunt bune.

Concluzia, anunță Digi 24, vine de la inspectorii Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Documentul a fost trimis şi către DNA. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor au declarat pentru postul de televiziune că există un proiect de act normativ, care ar rezolva acestă problemă.

Ancheta inspectorilor Corpului de control a început după ce Autoritatea Rutieră s-a plâns că din 2003 încoace nu a primit nicio solicitare din partea Companiei Naţionale de Drumuri pentru efectuarea de audituri de siguranţă rutieră. Asta cu toate că în aceasta perioadă s-au tot deschis şantiere pentru drumuri şi autostrăzi.


Auditul de siguranţă rutieră este unul dintre criteriile de acordare a autorizaţiei de construcţie.

Inspectorii Corpului de control au luat la verificat 22 de proiecte de infrastructură şi au găsit probleme la 20 dintre ele. Printre acestea se numără autostrada Transilvania, Bucureşti-Braşov, Arad-Nădlac, Orăştie -Sibiu şi Timişoara-Lugoj.

Pe lista inspectorilor s-au aflat și centurile oraşelor Braşov, Bacău, Caracal, Tecuci şi Târgu Mureş, dar şi tronsoane din drumurile naţionale Bucureşti-Giurgiu şi Craiova-Calafat.

Alin Goga, consilier juridic la CNADNR: „Este o dublă problemă, şi de incompatibilitate şi chiar de o suspiciune de fapte de corupţie, deoarece persoanele care îndeplineau acea calitate de auditor de siguranţă rutieră sunt persoane care provin, unii dintre ei, din Poliţia Rutieră şi au lucrat cu specialiştii CNADNR. Există suspiciunea rezonabilă că de asta ar fi luat nenumărate contracte pentru că ar fi avut o relaţie specială cu persoane din CNADNR.”


Practic, Corpul de control susţine că auditurile de siguranţă rutieră au fost încheiate direct între constructori şi mai mulţi auditori, ocolind Autoritatea Rutieră, care estimează că a pierdut, astfel, încasări de 16 milioane de euro.

Legea spune însă că era treaba CNADNR să încheie contracte cu Autoritatea Rutieră pentru obţinerea acestui aviz, care desemna apoi un inspector de siguranţă. Se garanta astfel independenţa acestuia. Mai mult, în unele cazuri aceste audituri ar fi fost întocmite de persoane care nu erau atestaţi de Autoritate.

Situația ar putea atrage inclusiv sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru proiectele derulate cu ajutorul fondurilor de la Bruxelless, iar aupra acestui lucru se atrage atenţia şi în documentul Corpului de control, în care se propune, prin urmare, sesizarea DNA.

Inspectorii Corpului de control identifică 23 de persoane responsabile din cadrul CNADNR, printre care 4 foşti directori generali – Daniela Drăghia, Liviu Costache, Mircea Pop şi Narcis Neaga, dar şi mai mulţi actuali directori din companie.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Transporturilor spun că de vină pentru întreaga situaţie este legislaţia proastă din domeniu. Tariful pentru obţinerea avizului de siguranţă rutieră era de 50.000 de euro pe kilometru atunci când au demarat lucrările la proiectele analizate de corpul de control. Acesta a fost modificat în ultimii ani.

În lucru ar fi şi o ordonanţă de urgenţă, în care se propune evaluarea rapoartelor de audit întocmite cu ocolirea Autorităţii Rutiere. Dacă acestea primesc aprobarea ARR, atunci şi autorizaţiile de construcţie, emise în baza acestor audituri sunt valabile.

Neregulile descoperite de Corpul de control:

  • „Auditurile de siguranţă rutieră au fost contractate şi executate în temeiul specializării (nu atestării) profesionale, conferite de Certificatul de absolvire obţinut în anul 2004, printr-un program Phare, eliberat de către Universitatea Bauhaus din Weimar, Germania şi nicidecum în baza atestatului de auditor de siguranţă rutieră eliberat de Autoritatea Rutieră Română. Respectivul Certificat nu asigură competenţă legală pentru efectuarea auditului de siguranţă rutieră în temeiul Legii 265/2008 şi al Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.”
  • „Ţinând cont de (…) posibilele implicaţii/efecte ale faptelor persoanelor responsabile asupra operaţiunilor de decontare de către Comisia Europeană a lucrărilor de construire a infrastructurii rutiere din fonduri neramburasabile, propunem sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Aha, deci Autoritatea Rutiera practica 50.000 euro/km pentru AVIZ !!! si apoi se smiorcaie ca nu e …contactata !
    La un tronson de autostrada de 100 km costurile cu acest aviz ar fi 50.000 x 100 = 50 milioane euro !

    Si-apoi ne miram ca nu avem autostrazi.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Aha, deci Autoritatea Rutiera practica 50.000 euro/km pentru AVIZ !!! si apoi se smiorcaie ca nu e …contactata !
    La un tronson de autostrada de 100 km costurile cu acest aviz ar fi 50.000 x 100 = 50 milioane euro !

    Si-apoi ne miram ca nu avem autostrazi.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: