Senatorii din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au respins marți amendamentele formulate de Banca Națională a României (BNR) la legea dării în plată, cu excepția înlocuirii sintagmei de ”persoană fizică” cu cea de ”consumator”, transmite Mediafax.
Senatorii au reluat discuțiile pe proiectul de lege după ce acesta a fost retransmis de președinte în Parlament.
Vineri, BNR a depus în Parlament o serie de propuneri de modificare a legii. Printre acestea se numără introducerea unui plafon de 150.000 de euro la valoarea creditului cu garanții mobiliare, dar și condiția ca rata bancară să reprezinte peste 65% dintre veniturile debitorului pentru ca acesta să poată apela la darea în plată a imobilului pentru stingerea datoriilor. Aceste propuneri au fost respinse.
La dezbaterea din comisia de buget au fost prezenți viceguvernatorii BNR Bogdan Olteanu și Liviu Voinea, inițiatorul proiectului, deputatul PNL Daniel Zamfir, precum și reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor (ARB) și ai Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPRB).
Reprezentanții BNR au venit în fața comisiei cu trei variante de propuneri pentru modificarea legii: instituirea unui mecanism voluntar, neaplicarea legii la creditele acordate anterior intrării în vigoare sau, în cazul în care se aplică la stocul de credite, identificarea persoanelor care pot beneficia, cu criterii.
Liviu Voinea a precizat că din datele Băncii Naționale, în ultimii opt ani au avut loc 316 executări silite pentru creditele cu garanții imobliare, iar alte 5.230 de credite se află în cursul procedurilor de executare.
„Până acum, conform datelor BNR, au avut loc 316 executări silite din anul 2008. Alte 5.230 de credite se află în proceduri de executări silite. Nu înseamnă că pentru aceste familii, cât şi pentru altele care sunt în dificultăţi de plată, nu înseamnă că nu este bună o lege care să reducă povara”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
El a punctat totodată că în România există 1,5 milioane de credite, dintre care 480.000 sunt credite ipotecare, inclusiv cu garanții imobiliare și credite de nevoi personale cu garanții imobiliare, nu 800.000, cum estima inițiatorul legii dării în plată.
„Rata creditelor neperformante, care în medie este de 13%, la populaţie cu credite garantate cu case este mult mai mică. (…) Pe noi (BNR – n.r.) ne preocupă o chestiune legată de proprietate, nu trebuie să apărăm doar proprietatea băncilor, dar şi a oamenilor, casele acestea sunt proprietăţi pe care oamenii le pierd. Din calculele noastre, vorbim de 10 miliarde lei pierderi care în acest moment nu sunt recunoscute”, a mai spus Voinea.
În replică, deputatul Daniel Zamfir a menţionat că oamenii pierd casele doar dacă aleg acest lucru, fiind opţiunea lor dacă apelează la darea în plată. Vineri, el a precizat că recomandările depuse de BNR ar fi menite să facă legea ”inaplicabilă”.
În ceea ce priveşte programul Prima Casă, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a propus un nou alineat, respectiv ca legea să nu se aplice contractelor de credit din cadrul programului guvernamental.
Preşedintele Comisiei Buget din Senat, Viorel Arcaş, a afirmat că a solicitat o propunere din partea Guvernului pe această chestiune, amânând discuţia pe acest alineat.
Legea dării în plată va fi transmisă miercuri Comisiei Economice şi celei Juridice şi ulterior va fi înaintată plenului Senatului pentru dezbatere şi vot. Camera Deputaţilor este for decizional.
