Câștigul salarial mediu net consemnat de INS pentru luna decembrie 2015 a fost de 2.114 lei, în creștere cu 10,2% față de luna precedentă.
Puterea de cumpărare rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația lunară s-a apropiat de pragul de 160% în raport cu referința fixată pentru luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor) și a urcat la 159,4%.
Exprimat în moneda unică europeană, câștigul salarial mediu net a atins un nou record istoric, cu 466 de euro în termeni nominali și 935 de euro ca putere de cumpărare comparabilă la nivel european (ținând cont de prețurile de la noi, aflate la jumătate față de media UE).
Acest avans a fost facilitat de acordarea primelor aferente sărbătorilor de iarnă dar și de o serie de majorări salariale în sistemul bugetar.
Față de decembrie 2014, creșterea nominală a salariului net a fost de 13,3% iar creșterea reală a salariului (după ajustarea cu inflația) a urcat la 14,4%.
Valoarea mai mare în termeni reali a provenit din scăderea prețurilor pe parcursul anului 2015 (-0,93%), care a amplificat puterea de cumpărare a sumelor încasate.
De reținut, în sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri semnificative ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+10,7%), învățământ (+9,4%) și, ceva mai ponderate, în sănătate şi asistenţă socială (+4,0%).
Productivitatea muncii în industrie, indicatorul de referință pe baza căreia ar trebui să se acorde majorările (sustenabile) de salarii, arăta, cu o lună înainte de finalul anului, o scădere care ridică semne serioase de întrebare. Astfel, decalajul între sporul de productivitate a muncii depuse și remunerarea acesteia se situează, astfel, la 14,5%, valoare extrem de mare.
Mai mult, nici măcar trendul din ultimul trimestru al acestui indicator nu justifică situația creată la finele anului trecut. Atunci când România a ieșit puternic în evidență în statisticile Eurostat, cu o creștere anuală de 14,3% a cifrei de afaceri în comerț, totalmente în afara creșterilor modice, de doar câteva procente, din alte țări europene.
Pentru referință, amintim că o majorare a volumului de activitate în retail a avut loc într-o serie de state din regiune și chiar în alte state europene, dar decalajul față de acestea este extrem de pronunțat. Astfel, în urma noastră figurează Irlanda (+6,1%), Estonia (+5,8%), Polonia (+5,5%), Ungaria (+4,5%) sau Bulgaria (+2,7%).
Se pare că imaginea creșterilor trecute de productivitate a rămas prezentă în percepția publică dar posibilitățile reale generate de fosta creștere s-au epuizat. Pierderea de viteză consemnată pe parcursul lui 2014 apare ca evidentă și a fost urmată de o stagnare în ultima parte a anului, continuată, din păcate și în 2015.
În context, atacarea pragului de 3.000 de lei salariu mediu brut lunar (deja s-a ajuns la 2.930 lei), apare ca hazardată.
Deja, evoluția cursului de schimb arată o erodare a creșterilor salariale dacă se face conversia în euro.
Este un indiciu că s-a întrecut măsura și ar fi necesare măsuri de limitare a unor eventuale alte creșteri ale veniturilor care nu pot fi susținute de evoluțiile din economia reală.
