Investițiile nete realizate în economia națională au scăzut în 2013 și 2014, tendința cea mai pronunțată fiind înregistrată pe segmentul de utilaje (inclusiv mijloace de transport).
Astfel, dacă per total scăderea a fost de aproape 10% atât anul trecut cât și în primul trimestru din acest an, la utilaje ea s-a apropiat de 14% în 2013 și de 11% în primul sfert din 2014.
Vestea bună este că, indiferent de evoluția procentuală per ansamblu, ponderea industriei a rămas destul de ridicată ( se poate vedea numai o diminuare de aproximativ un procent din 2011 până în 2013), cu un maxim local în trimestrul unu 2014. De asemeni, trebuie remarcată creșterea continuă a intetresului pentru agricultură, sector cu potențial ridicat de creștere a productivității muncii.
Investițiile în construcții sunt cele care au fost afectate puternic în 2013 și nu și-au revenit nici în prima parte a lui 2014, după tentativa de revenire din 2012. Comerțul a anticipat reluarea consumului și rămâne o zonă atractivă de plasament pentru capital, dar păstrează o pondere apropiată de o treime din total după avansul de anul trecut.
Echilibrare bugetară prin scăderea investițiilor publice
Obligațiile asumate față de instituțiile internaționale în privința reducerii treptate a deficitului bugetar și continuarea unui mix de stânga-dreapta, cu indexărilor pe partea de politici sociale, combinate cu diminuarea fiscalității pe zona de afaceri, au determinat reducerea investițiilor publice.
Aceasta a devenit supapa de rezolvare a presiunilor din zona bugetară, în condițiile în care încasările nu au ținut pasul cu creșterea economică.
Cea mai abruptă scădere s-a înregistrat pe zona cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă. Acestea nu doar că s-au diminuat considerabil dar însuși ritmul de scădere s-a accentuat din 2011 încoace. Mai grav, nici pe partea de programelor cu finanțare nerambursabilă nu s-a continuat ritmul de creștere. Acesta s-a redus în 2013, pentru a intra în teritoriul negativ în prima parte a acestui an.
Cheltuielile de capital s-au redus și ele considerabil. Ritmul de scădere încetinit în 2013 undeva sub opt procente în termeni nominali s-a accentuat înaintea evaluării făcute cu ocazia vizitei întreprinse specialiștii FMI. Dar cel mai bine se vede diminuarea de ansamblu pe acest segment din buget dacă se cumulează cele trei categorii de investiții prin raportare la PIB.
Se poate observa cum cea mai mare parte a procesului de echilibrare bugetară din ultimii ani s-a produs prin strângerea curelei pe partea de investiții. Ceea ce a afectat creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă. Pentru șoferi, este echivalentul unui motor tunat să nu aibă demaraj pentru a realiza un consum mai mic la suta de kilometri.
În schimb, se constată o expandare, în aceiași termeni de raportare la PIB a segmentului de bunuri și servicii, pe care licitațiile publice s-au făcut în lipsa supravegherii și verificării atente a Uniunii Europene. Ceea ce și explică interesul mai mic de strângere a curelei, ba chiar dimpotrivă, pe această zonă mai ”lucrativă” din banii publici.
Una peste alta, datele care se acumulează trag un semnal de alarmă în privința investițiilor insuficiente realizate în economia națională. Insuficiente din perspectiva menținerii unei creșteri economice sub potențial, stimulată mai degrabă direct prin creșterea cu efect imediat a veniturilor gospodăriilor și nu prin îmbunătățirea nivelului de trai în mod indirect, dar pe termen lung, prin intermediul proiectelor finanțate de stat.
