joi

28 martie, 2024

5 februarie, 2017

Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a explicat duminică diferența dintre abrogarea și prorogrea unei ordonanțe de urgență, variantele pe care premierul Sorin Grindeanu spunea că vor fi analizate duminică de către guvern în legătură cu OUG 13.
”Prorogare înseamnă amânare. Prorogarea doar prelungește termenul de zece zile după care ar trebui implementată ordonanța de urgență. În cazul unei abrogări, în schimb, ordonanța de urgență își va înceta efectele din toate punctete de vedere.
Ordonanța de urgență 13 viza normele de procedură și de drept material. Normele de procedură vizau Codul de procedură penală, iar cele de drept penal vizau Codul penal. Normele de procedură sunt de imediată aplicare.
În ordonanță, termenul de 10 este prevăzut pentru normele de drept material. Ele nu și-au produs efectul. Nu se pune problema aplicării lor dacă se decide abrogarea”, a explicat Tercea, duminică, la Parlament, unde a luat parte la discutarea bugetului ICCJ.
Ea a mai explicat că normele de procedură penale modificate prin ordonață au avut aplicabilitate imediată. Ele sunt acum în vigoare și își produc efectele. Dacă se va decide abrogarea, se va reveni la vechile dispoziții. Totuși, nu se poate stabili pentru moment amplitudinea efectelor aplicării acestor norme, de exemplu a denunțului valabil doar șase luni de la faptă, deoarece încă nu se cunoaște numărul de situații ce au fost vizate.
”Toată lumea (protestari – n. red.) cred că își dorește abrogarea”, a mai declarat președintele ÎCCJ, întrebată care ar fi varianta cea mai bună pe care protestatarii o așteaptă de la Guvern, precizând că nu vrea să se pronunțe ca specialist pentru a nu mai apărea acuzațiile de amestec al puterii juridice în treburile politicului.
Totodată, șefa Înaltei Curți a explicat și de ce nu este justificată urgența în cazul ordonanței adoptate de Cabinetul PSD-ALDE, arătând că există decizii ale CCR chiar și din 2009 care nu au fost introduse în lege. Instanțele au decis însă, întotdeauna, ținând cont de aceste observații ale CCR.

Premierul Grindeanu a ieșit, sâmbătă seară, la ora 20,25, cu anunțul că Executivul va proroga sau abroga OUG 13, de modificare a codurilor penale:

”Mâine (duminică – n. red.) vom face în regim de urgenţă o sedinţă de guvern pentru abrogarea acestei ordonanţe. Folosesc termenul abrogare, e folosit de către Administraţia Prezidenţială. Vom găsi o cale legală – abrogare, prorogare – ca să nu intre în vigoare această ordonanţă. (subl. red.)” a spus premierul.

La fel ca șeful său de partid, premierul a invocat dorința sa de a nu fragmenta România – aluzie la versiunea PSD privind faptul că votanții partidului nu protestează, ci doar cei dezinformați.


“Nu doresc să dezbinăm România. România nu poate fi ruptă în două. România, cred eu, în acest moment — prin tot ceea ce se întâmplă, pe de o parte, pe partea cealaltă — argumentele celor care ne-au susținut și ne-au votat—, pare ruptă în două, dacă nu chiar în mai multe bucăți. Este ultima mea dorință de a se ajunge la așa ceva”, a spus Grindeanu.

Diferența dintre cei doi termeni aruncați presei de către premierul Grindeanu e mare: ”prorogare” înseamnă, de fapt, amânarea aplicării – astfel încât, până când nu va fi făcută publică forma finală a documentului guvernamental promis pentru diminică nu e foarte sigur ce anume a anunțat premierul.

Declarația lui Sorin Grindeanu vine la capătul unei zile în care PSD a lansat în spațiul public mai multe semnale că ar încerca să ia o decizie privind Ordonanța.

Votanţii PSD sunt extrem de nervoşi, fiind conştienţi de valoarea votului lor şi pentru că suntem împiedicaţi să punem în practică programul propus. (…) O să propun o soluţie de stingere a conflictului, pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranţa că acest lucru îi va convinge şi pe membrii şi simpatizanţii noştri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile”, declarase Liviu Dragnea, citat de DCnews.ro.


Imediat a ieșit și Călin Popescu Tăriceanu, declarând, în numele ALDE, că Ordonanța va fi ”retrasă” – un termen destul de vag din punct de vedere juridic.

De-a lungul întregii zile protestele au continuat, circa 80.000 de demonstrați înconjurând clădirea Parlamentului, iar anunțul premierului nu a readus încrederea :

la ora redactorii materialului, circa 170.000 de persoane – număr record – protestau în fața guvernului.

Împotriva României, împotriva Europei

Guvernul și partidele din arcul guvernamental par să dea înapoi după cinci zile de proteste masive în toată țara, care au cuprins nu numai marile orașe ale României, dar și localități necunoscute pentru activismul  lor civic.

Protestele au început chiar din a doua zi după seara în care, târziu, Guvernul a aprobat, într-o ședință dedicată teoretic aprobării proiectului de buget pe 2017,  Ordonanța de Urgență nr 17 / 2017.

Încercarea Guvenului de a scăpa modifica Codul penal în forma gândită de PSD și ALDE a produs reacții dure în mediile diplomatice-ambasadele a șase țări, SUA, Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, au avertizat că aplicare ordonanței ar însemna anularea progreselor României în lupta împotriva corupției.

Avertizările diplomatice au fost completate de o poziție fermă a Comisiei Europene.

Chiar și Biserica Ortodoxă a exprimat poziția oficială față de schimbarea legislației pe Justiție: ”Cei vinovați trebuie sancționați – hoția și furtul degradează societatea”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: