Secţia pentru anchetarea infracţiunilor săvârșite de magistrați, structură înființată la inițiativa coaliției PSD – ALDE, își începe marți activitatea.
„Azi, 23 octombrie 2018, a devenit operaţională Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Secţia are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari, secţia păstrându-şi competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de judecători şi procurori sunt cercetate şi alte persoane”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public
Dosarele aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la alte unităţi de parchet, precum şi dosarele soluţionate până la acestă dată care privesc infracţiuni săvârşite de judecători sau procurori se preiau de către Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, mai spune comunicat.
Conform procurorului general al României, Augustin Lazăr, noul parchet va prelua cele 1.400 de dosare cu magistraţi aflate în lucru în momentul de față. Majoritatea au fost deschise la sesizarea unor persoane nemulțumite de procurorii sau magistrații care s-au ocupat de cazul lor, potrivit explicațiilor oferite în ultimul an de magistrați.
Deocamdată au fost selectați, în urma interviurilor organizate pe 19 octombrie la CSM, doar patru procurori din cei 15 care figurează în schema instituției.
Au candidat șase procurori, dar au fost acceptați doar patru:
Florena Strechi, de la Parchetul General, fosta noră a generalului SRI Ionel Marin, este procurorul-șef al acestei structuri.
Adina Florea – va ocupa un post de execuție și a fost propusă d eprocuroru-șef al Secției pentru poziția de adjunct al structurii. Procurorea a candidat pentru șefia DNA, dar CSM a votat un aviz negativ pentru aceasta, concluzia procurorilor în fața cărora a susținut interviul fiind că are ”rezistență scăzută la stres, capacitate redusă de analiză și sinteză, sincope privind onestitatea și imparțialitatea, superficialitate”.
Cu toate acestea, ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a trimis președintelui propunerea ca aceasta să ocupe postul eliberat la DNA de către Laura Codruța Kovesi.
Adina Florea a declarat că noul post nu înseamnă renunțarea la conducerea DNA. Deocamdată, se așteaptă decizia șefului statului referitor la propunerea ei ca procuror-șef la DNA.
Codruţa Chindea este unul dintre procurorii de la Brașov care s-au retras din Asociația Procurorilor din România (APR), nemulțumiți de poziția critică a organizației față de declarațiile rostite de ambasadorul SUA Hans Klemm la deschiderea anului universitar, la Brașov. Într-un comunicat al filialei locale a procurorilor brașoveni se preciza: „După consultarea majorităţii membrilor înscrişi la Filiala Braşov a acestei asociaţii, preşedintele filialei are următoarea luare de poziţie: comunicatul de presă difuzat în data de 2 octombrie 2018 de către APR nu reflectă opinia magistraţilor procurori care au aderat la APR şi care fac parte din Filiala Braşov.
Astfel, apreciem că declaraţiile făcute de ambasadorul Statelor Unite ale Americii cu ocazia deschiderii anului universitar sunt corecte, întreg sistemul judiciar resimţind din plin presiunile de ordin politic exercitate asupra justiţiei prin modificarea legilor justiţiei, în special prin înfiinţarea secţiei speciale la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anchetarea magistraţilor”.
Magdalena Olteanu, care provine de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6, dar a fost delegată la Parchetul Gneeral, pe un post pentru care nu mai îndeplinește noile condiții introduse.
La 16 ani, în 1988, a fost recrutată de Securitate cu scopul ”supravegherii informative a colegilor din Liceul Sanitar din Constanța”.
A semnat un angajament și a avut numele de cod Cristina, dar CNSAS nu a declarat-o colaborator al Securității, pentru că nu există ”documente care să conțină informații transmise Securității de către doamna Olteanu Magdalena Iuliana”.
Sorin Iasinovschi – a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Interviurile de la CSM au fost susținute în fața a trei judecătoare, deoarece procurorii membrii ai Consiliului au refuzat în semn de protest față de înființarea acestei structuri să participe în comisie.
Controversatul Parchet pentru investigarea magistraților
Înființarea noii structuri este una dintre cele mai controversate măsuri introduse la modificarea Legii 304 privind organizarea sistemului judiciar.
Forumul Judecătorilor a cerut renunțarea la această inițiativă, întrucât numărul acestor dosare, anchetate acum de o secție a DNA, nu este suficient de mare pentru a justifica o nouă structură. Mai mult, au avertizat ce din asociație, Secția poate deveni un instrument de presiune și influențare a magistraților.
Una dintre recomandările Comisiei de la Veneția vizează exact această problemă. Forul internațional solicită parlamentarilor români să reconsidere înființarea secției, iar ca alternativă propune folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.
“Înființarea noii structuri a ridicat probleme și preocupări puternice, în special în ceea ce privește motivele existenței sale şi a impactului acesteia asupra independenței judecătorilor și procurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul justiției penale și sistemul judiciar român”, au apreciat experţii Comisiei de la Veneţia.
