Secția specială pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, despre care Comisia de la Veneția și Comisia Europeană spun că nu ar trebui să existe, ar putea deveni direcție, precum DIICOT și DNA. Aceasta ce ar însemna noi atribuții, dar, mai ales, autonomie față de Parchetul General.
Propunerea acestei reorganizări a fost făcută miercuri, într-o ședință desfășurată la Ministerul Justiției, de către Adina Florea, care este încă propunerea lui Tudorel Toader la conducerea DNA, dar a fost acceptată de curând pe poziția de procuror șef adjunct la această nouă Secție.
Comisia de la Veneția recomanda renunțarea la această structură, întrucât ea ar putea deveni un instrument pentru presiuni exercitate asupra magistraților, însă guvernanții nu au renunțat la acest proiect, iar pe 23 octombrie structura a devenit operațională.
„Având în vedere că în această secţie se investighează posibile infracţiuni săvârşite de persoane cu anumite calităţi, de magistraţi, considerăm că este necesară o independenţă şi o autonomie totală faţă de Parchetul General, cum au şi DNA şi DIICOT”, a spus joi Adina Florea.
Procurorul general adjunct, Bogdan Licu, a explicat că decizia aparține Ministerului Justiției:
„Nu am mandat din partea Procurului General să vă spun dacă e bine sau e rău. Nu are rost să vă spun părerea mea personală. Dar, din moment ce avem şi alte direcţii în Ministerul Public, nu văd care ar fi problema. (…) Fiind vorba despre o iniţiativă legislativă, asta vă aparţine, conducerea Ministerului Justiției va putea lua o decizie”.
Conform situației preznetate de Adina Florea, Secția a preluat de la DNA (unde erau anchetate înainte cazurile referitoare la magistrați) și de la alte parchete aproximativ 800 de dosare penale.
Numărul va crește, însă, prin preluarea dosarelor clasate deja, deoarece ar putea exista plângeri împotriva acestora, a explicat Adina Florea: „S-a pus problema soluţionării plângerilor împotriva clasărilor dispuse anterior operaţionalizării Secţiei. Este un număr undeva la 33.000 de dosare”.
