Europa

Dilemele privind protecția monedei unice europene și a UE în caz de criză: Mecanism de Stabilitate sau Fond Monetar European?

Dezbaterile europene privind apărarea monedei unice europene, respectiv a stabilităţii financiare a UE în faţa unei eventuale noi crize, ar trebui să înregistreze progrese semnificative până… Mai mult

09.05.2018

Analiză

Atenție, industria prelucrătoare – pe ultimul loc la creşteri: Salariu mediu record, în martie. 581 euro net şi 1.157 euro ca putere de cumpărare

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna martie 2018 a fost de 4.488 lei, cu 8,7% mai mare decât în luna anterioară. Câştigul… Mai mult

09.05.2018

Chestiunea

Raport științific al incompetenței: România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi

Banca Mondială și statul român au agreeat de principiu termenii contractuali de asistență în proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, documentele urmând să fie supuse aprobării într-o reuniune… Mai mult

08.05.2018

La obiect

Dobânda de politică monetară vis-a-vis de inflaţie în mai multe ţări. Unde se află România

România se poziţionează, alături de ţările cu regim valutar similar din regiune (foste colege de bloc socialist ce au aderat la UE dar încă nu… Mai mult

08.05.2018

CSM respinge revocarea procurorului-șef al DNA după confruntarea Toader-Kovesi

de Razvan Diaconu , 27.2.2018

Secția de procurori a CSM a dat marți aviz negativ, în urma unei scurte deliberări, pe solicitarea ministrului Justiției de revocarea a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA.

Din cei șapte membri, doar ministrul Justiției a fost pentru aviz pozitiv.

Avizul pleacă spre Cotroceni, unde președintele va decide, având avizul consultativ al CSM și raportul cu argumentele ministrului, dacă o demite sau nu pe Codruța Kovesi din funcția pe care aceasta o ocupă din 2013. Al doilea mandat al acesteia, și totodată ultimul, urmează să se încheie, în lipsa unei revocări, în 2019.

La ședință au fost audiate cele două părți ale conflictului – ministrul Justiției și șefa DNA. Tudorel Toader și-a susținut în fața Secției argumentele pentru revocare existente în raportul prezentat joi seara, adică cele 20 de “acte și fapte”.

De partea celalată, Laura Codruța Kovesi a început cu concluzia pledoariei sale – “Aceste motive invocate sunt nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice, iar unele sunt simple susţineri care nu confirmă nimic din realitate. Pentru unele afirmaţii nu există niciun fel de probă”.

Confruntarea Kovesi – Toader: cele mai importante afirmații

  • Tudorel Toader a declarat că, potrivit opiniei sale personale, decizia CSM are un caracter previzibil. Procurorul Codruț Olaru i-a replicat, la finalul discursului ministrului, respingând acuzația și spunând că hotărârea va fi elocventă, tehnică, și nu subiectivă.
  • Ministrul a răspuns acuzației că s-a folosit de un document care nu a fost discutat în CSM și, prin urmare, nu putea fi făcut public, spunând că actul respectiv, elaborat de Inspecția Judiciară, a fost primit chiar de la Inspecție și nu avea mențunea “confidențial”. Mai mult, serviciul de informații clasificate din cadrul ministerului i-a explicat că poate folosi documentul.
  • Despre invocarea de către ministru a deciziilor CCR referitoare la conflictul juridic de natură constituțională declanșat atunci când procurorii anticorupție au inițiat investigațiile în dosarele OUG 13 și Belina, Laura Codruța Kovesi atrage atenția că asta presupune ca anchetatorii să fi anticipat deciziile.
  • În ceea ce privește punctul 7 din raportul ministrului, care invocă un aviz al Comisiei de la Veneția, Laura Codruța Kovesi i-a atars atenția lui Tudorel Toader că acel aviz ce vizează acțiunile Guvernului României, nu DNA. “Mențiunile din avizul Comisiei de la Veneția nu au nicio legătură cu DNA”, a spus ea.
  • Despre faptul că DNA nu a recuperat prejudiciul de din Dosarul Microsoft, Kovesi a explicat că, excluzând partea clasată, fiindcă s-au prescris faptele (și în care erau acuzați au șapte foști miniștri), în celălalte patru dosare au fost instituit sechestre de 62.5 milioane euro și 22 milioane de dolari. Pentru o parte dina cest sume, care depășeșsc prejudiciul din cazul Microsoft, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus deja confiscarea unor sume (în procesele finalizate).
  • Ministrul a declarat la final că nu l-a convins niciun contraargument al procurorului-șef al DNA. Replica șefei DNA: “Eu nu sunt aici să vă conving pe dvs. Dacă voiaţi să fiţi convins, aţi fi avut o discuţie prealabilă şi aţi fi discutat pe cale instituţională. Sunt aici să ofer explicaţii şi probe, prin care să arat că ceea ce dumneavoastră aţi susţinut nu este întemeiat şi nu este real. Dacă vorbim despre adevăruri, dumneavoastră aţi venit cu supoziţii, eu am venit cu probe şi cu documente”.
  • “Nu va judeca numai Secția de procurori, vă vor judeca românii, și sunt sigur că adevărul iese la suprafață”, a spus ministrul. “Dezbaterile abia încep și nu se termină aici. Indiferent de ce va decide CSM, indiferent dence va decide președintele, indiferent de ce va decide CCR, dacă va fi sesizată, sunt convins că dezbaterea va continua.”
  • Valorificarea bunurilor sechestrate de DNA, a spus Kovesi, nu poate fi reproșată procurorilor anticorupție. ea a dat și un exemplu – dacă un autoturism confiscat în 2013 se valorifică în 2016, nu este vina procurorilor.
  • Procurorii nu au încheiat oportunitatea OUG 13, ci fapte de corupție legate de aceasta, la fel și în cazul Belina, a spus Laura Codruța Kovesi.

Schimbul de replici pe marginea Dosarului Belina – TelDrum

În acest caz, invocat de ministru la capitolul deciziilor CCR, deși judecătorii constituționali au susținut că procurorii pot continua ancheta și a respins acțiunea care a fost susțină în fața Curții chiar de Tudorel Toader, șefa DNA a amintit că în acest caz însuși Tudorel Toader a fost sancționat de CSM:

“Declaraţiile pe care ministrul Justiţiei le-a făcut referitor la acest dosar cunoscut publicului (dosarul Belina – n.r.), în 26 septembrie am sesizat CSM şi am considerat că, prin declaraţiile prin care ministrul Justiţiei le-a făcut, a fost în măsură să afecteze independenţa sistemului judiciar.

CSM a decis că tocmai ministrul Justiţiei este cel care şi-a depăsit competenţa. Este vorba despre decizia numarul 172 din 2017″, a declarat procurorul-şef DNA, în cadrul şedinţei Secţiei pentru Procurori.

Întrebată de către ministrul Justiţiei cu câte voturi a fost luată această decizie în plenul CSM, Laura Codruţa Kovesi a răspuns: Mă bucur că îmi puneţi întrebări, până acum nu aţi vrut să ştiţi punctul meu de vedere”.

Procurorul-şef DNA a mai arătat că votul CSM este unul secret, dar știe că a fost cu majoritate, așa cum s-au luat și deciziile CCR la care a apelat ministrul.

Despre deciziile CCR

Prin invocarea argumentului celor trei decizii CCR care constată conflictul juridic de natură constituțională declanșat de acțiunea DNA, a spus Laura Codruța Kovesi:

  • presupune aplicarea retroactivă a acestor decizii
  • reproșează procurorilor faptul că nu au prevăzut cum se va pronunța CCR
  • au existat 50 de decizii de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în 2017, dar în niciun caz nu a fost considerată responsabilă autoritatea care a aplicat, sau autoritatea legislativă care a emis, prevederea neconstituțională
  • reproșarea acestor decizii presupune că vor fi sancționați toți magistrații care aplică o prevedere, din Codul de procedură penală de exemplu, care se va dovedi ulterior neconstituțională?, a întreat Laura Codruța Kovesi
  • “La o simplă accesare a site-ului CCR, se remarcă 50 de situații de conflict juridic de natură constituțională într-un an. 50 admise. Nu a existat niciodată o cerere de sancționare sau de schimbare din funcție a persoanelor în conflict de constituționalitate. Există uneori interpretări diferite. Iar dacă acestea nu ar exista, nici n-ar mai avea rost existența CCR, pentru asta a fost înființată”.

Despre ”imaginea României în lume” și reacțiile unor oficiali europeni sau ale unor ambasadori, în discuțiile cu ministrul 

La unul dintre punctele din Raportul pe baza căruia a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi, ministrul Toader susține că procurorul-şef al DNA a contestat autoritatea Parlamentului şi a afectat imaginea României prin interviurile date în presa din ţară sau străinătate în care critica modificările aduse legilor Justiţiei şi îi ataca “furibund” pe politicieni.

  • “În interviuri am respectat dispoziţiile legale şi codul deotologic. Nu am contestat autoritatea Parlamentului şi am spus că noi suntem procurori şi nu facem legi, dar dacă constatăm vulnerabilităţi, să le sesizăm”, a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în faţa secţiei de procurori din cadrul CSM.
  •  “Nu există nicio dispoziţie legală să interzică unui procuror să se exprime privind dispoziţiile legale, dacă ar fi aşa ar trebui sa desfiinţăm toate revistele de specialitate”, a mai spus ea.
  • “Nu ştiu care sunt afirmaţiile de o gravitate fără precedent (care să afecteze imaginea României în plan extern – n. red.), probabil criterii obiective, măsurători, dar faptul că dumnealui a oferit explicaţii în faţa partenerilor externi, nu văd care este legătura între interviuri şi oficiali care au pornit discuţii despre modificările legsilative, când mii de judecători şi procurori şi-au exprimat opinii critice la proiectul de lege. Este absolut subiectiv să susţii că nouă ambasadori care s-au prezentat la ministerul Justiţiei au făcut acest lucru pentru că procurorul şef al DNA s-a exprimat”, a mai spus Kovesi.
  • Despre “contestarea autorității Parlamentului”, pentru că a criticat propunerile legislative discutate în Parlament – Nu există nicio prevedere care să le interzică procurorilor comentarea acestora.

Despre afirmații legate de comunicatul DNA referitor la investigarea OUG 13:

  • comunicatul nu a fost retras niciodată de pe site, cum a spus Tudorel Toader
  • DNA nu a declarat niciodată că acel comunicat conținea o opinie

Despre raportul Inspecției Judiciare privind controlul referitor la managementul DNA:

  • Secția de procurori a CSM a aprobat raportul fără câteva paragrafe, paragrafe pe care le-a folosit însă ministrul ca argument în raportul pe baza căruia a cerut revocarea.
  • În ceea ce privește motivul invocat privind obstrucționarea cercetării efectuate de Inspecția Judiciară, acuzația a fost clasată, deci nu putea fi folosit nici acest argument în Raportul ministrului Toader.

În ceea ce privește acuzația că le-ar fi cerut subalternilor “decaparea” dosarelor pentru a se ajunge la ”domnul premier”, procurorii care au participat la respectiva ședință de luccru a DNA au declarat că Laura Codruța Kovesi nu a folosit acest cuvânt, iar expertiza tehnică a stabilit că înregistrarea audio ajunsă în presă a fost editată.

Despre deciziile CEDO

Despre invocarea de către Tudorel Toader a deciziilor CEDO în cauzele instrumentate de DNA, Laura Codruța Kovesi a exlicat că nu există nicio condamnare la CEDO pentru dosare instrumentate de DNA după 2013, când ea a fost numită procuror-șef.

În ceea ce privește perioada anterioară (2001 – 2013), au existat 12 condamnări ale CEDO: 

“S-a reţinut încălcarea a trei articole – lipsa condiţiilor de detenţie, depăşirea duratei nerezonbile a procedurilor sau în care soluţia din calea de atac se baza doar pe probe la instanţa de fond şi speţe la viaţa privată.

Suma totală în aceste 12 dosare este de 42.000 euro.

În niciuna nu s-a reţinut vreo încălcare a legii până în prezent din 2013.

Nu cred că domnul ministru îşi poate întemeia o cerere pe o decizie a CEDO, pentru că nu există, a spus Laura Codruţa Kovesi în faţa Secţiei pentru Procurori a CSM.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

C.P.Tăriceanu – achitat în primă instanță în dosarul de mărturie mincioasă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat marți în dosarul în care procurorii DNA îl acuză de mărturie mincinoasă, Sentința nu este însă definitivă.… Mai mult

Stiri

Statutul magistraților merge din nou la promulgare. Noile modificări

Vladimir Ionescu

Legea privind statutul magistraților a fost adoptată marți de senatori, cu 79 voturi “pentru” și 26 voturi “împotrivă”, astfel încât va pleca la Administrația Prezidențială,… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis – întrebare publică spre guvern: Aveți bani pentru pensii și salarii până la sfârșitul anului? Plus o avertizare legată de fonduri europene

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți o declarație de presă în care a exprimat îngrijorare față de incertitudinile care planează în jurul a două teme… Mai mult

Stiri

Producătorii de generice avertizează: Aproape 100 de medicamente uzuale sau esențiale ar putea ar putea fi retrase din România

Vladimir Ionescu

Aproape 100 din medicamentele uzuale sau din cele esențiale în tratamentul cancerului, al afecțiunilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale riscă să dispară de pe piața din… Mai mult

Stiri

AmCham: România ar trebui să aibă un plan național de investiții. Patru domenii majore cu potențial competitiv

Ioana Morovan

Coerența măsurilor ce sunt necesare în vederea încurajării investițiilor publice și private, dar și propuneri pentru dezvoltarea celor patru domenii majore considerate a avea potențial… Mai mult

Europa

Consiliul Afaceri Externe: Concluziile privind negocierea acordurilor comerciale cu terţii

Adrian N Ionescu

Consiliului Afaceri Externe al UE va decide, de la caz la caz, separarea dispozițiilor privind investiţiile în acorduri comerciale cu terţii, respectiv ale țărilor membre,… Mai mult

Stiri

Alegerile europarlamentare se vor oganiza pe 23 – 26 mai 2019

Vladimir Ionescu

Consiliul Europei a confirmat marți data la care vor avea loc alegerile pentru parlamentul UE – ele vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019,… Mai mult