Se rescrie Codul fiscal / Necesitatea unei noi filosofii a taxării: Impozitarea indirectă – cheia actuală a încasărilor bugetare

de Marin Pana | 8.2.2015 .

taxare directa, taxare indirectaDatele prezentate de ministerul Finanţelor atestă o tendinţă îngrijorătoare de reducere a încasărilor din impozitele indirecte (principala sursă bugetară a unei fiscalități precum cea românească) , îndeosebi pe segmentul taxei pe valoarea adăugată. Dacă nu se iau rapid măsuri, golul va trebui acoperit, inevitabil, prin creşterea taxării directe, pe veniturile populaţiei şi ale companiilor.

Precizări privind caracteristicile fiscalității românești

Principalele impozite încasate de stat, ca pondere în Produsul Intern Brut, sunt cele indirecte şi nu cele directe (caracteristică inversă decât cea – de pildă, a Germaniei). Taxa pe valoare adăugată, aplicată la orice vânzare de mărfuri şi servicii, se apropie de mărimea contribuţiilor de asigurări sociale (deşi ar trebui să le depăşească destul de uşor).

Pe de altă parte, accizele reprezintă mai mult decât totalitatea sumelor colectate din impozitul pe venit. Evident, ca decizie de politică fiscală, se poate merge pe impozitarea mai mare pe zona directă (contribuţii de asigurări sociale şi impozit pe venit) sau pe impozitare mai mare pe zona indirectă (TVA şi accize).

De reţinut, în afară de TVA şi accize, a treia componentă importantă clasică a impozitelor indirecte, taxele vamale, nu mai poate funcţiona eficient deoarece comerţul international a fost liberalizat iar în interiorul UE, cu care derulăm peste 70% din schimburile externe, taxele vamale au fost desfiinţate şi mărfurile circulă liber.

În esenţă, se poate merge ca soluţie de ansamblu să punem accentual pe impozitarea muncii ( cu efecte pe costul produselor şi pe competitivitatea pe piaţa internă şi la export) sau pe impozitarea consumului (care descurajează cererea dar se aplică şi pe produsele provenite din import).

Problema din punct vedere al percepţiei publice este că impozitarea directă se resimte mult mai clar, în timp ce impozitarea indirectă tinde să fie luată în uşor şi să fie “fentată”, fără o grijă reală în privinţa consecinţelor: percepția generală la creșterea sau scăderea acestor taxe indirecte nu este asupra fiscalității, ci asupra prețurilor: consumatorii nu-și dau seama că, de fapt, plătesc taxe și nu bunuri.

De pidă, deşi nivelurile absolute declarate legal sunt relativ mari în raport cu practica europeană şi cu veniturile românilor, colectările efective sunt foarte reduse din perspectiva aceleiaşi practice europene.

Concret, încasările se situează undeva puţin peste 50% din potenţialul maxim în cazul TVA. Ceea ce face ca situaţia cu TVA de 24% să fie similar unei colectări ideale la un nivel al TVA de doar 13%.

Desigur, nici o ţară nu atinge o colectare de 100% a TVA, dar dacă am avea o colectare de măcar 70%, cum are Bulgaria, am putea reveni fără probleme şi pierderi de bani la buget la fosta cotă de 19%.

(V titlurile referință, pe date detaliate, de la sfârșitul articolului)

Datele îngrijorătoare: economia crește, încasările scad !

Datele Ministerului Finanţelor arată o reducere a încasărilor din TVA de la 8,1% în 2008 la doar 7% în 2009, care a condus în anumite circumstanţe economico-sociale cu implicare juridică la majorarea acestui impozit indirect.
Deja, se vede că măsura luată a avut numai un efect temporar, iar încasările se duc înapoi spre pragul de 7% din PIB.

tabel 1Trebuie subliniat faptul că aplicarea regulii de trei simplă la creşterea TVA cu cinci puncte procentuale ar fi dus la o creştere a încasărilor până la 8,8% din PIB.

Rezultatele consemnate în anii 2011-2012 au confirmat efectul util din perspectiva creşterii încasărilor bugetare aproape de potenţialul maxim.Sunt şi anii în care suma încasărilor de accize şi TVA a atins pragul de 12% din PIB, inclusiv pe fondul creşterii accizelor conform calendarului de aliniere la nivelurile uzuale din UE.

Din păcate, în 2013 şi 2014, încasările din aplicarea TVA s-au înscris pe o traiectorie descrescătoare destul de clară, care a trimis cuantumul banilor ajunşi la stat spre nivelul din 2010.

Tentația este de a invoca scăderea TVA la produsele de panificaţie, dar această scădere Nu a avut mare importanţă în condiţiile în care evaziunea fiscală în domeniu era deja estimată la circa 70% -80%, înainte de data de 1 iulie 2010, la care a fost redusă TVA.

Mai degrabă, avem de-a face cu perfecţionarea metodelor de eludare a plăţilor către Fisc, după o perioadă de tatonare.

Un exemplu grăitor îl constituie industria băuturilor alcoolice, domeniu în care patronatul de ramură apreciază că evaziunea fiscală atinge nivelul de 90% iar cei care achită corect taxele sunt efectiv scoşi de pe piaţă de concurenţa neloială.

Alternativa – să plătim toţi cât fură unii

Desigur, evaziunea se petrece şi cu complicitatea clienţilor, care pătesc ceva mai puţin pentru anumite mărfuri. Însă, necesităţile bugetare de protecţie socială, sănătate, învăţământ, investiţii ş.a.m.d. sunt certe ) şi, oricum, suntem la coada clasamentului ţărilor UE la ponderea acestor cheltuieli în PIB.

Alternativa la combaterea susţinută a evaziunii fiscale pe segmentul impozitelor indirecte (care pot fi scăzute, către nivelul de încasare reală) nu poate fi decât creşterea impozitelor pe venit şi/sau pe avere.

Cum s-ar spune, să dăm toţi pe mere cât au „economisit” unii pe pere.

Publicat la data de 8.2.2015 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    8.2.2015, 2:42 pm

    Si totusi :
    – in 2008 PIB = 514,700 miliarde lei
    – in 2014 PIB = 674,300 miliarde lei .
    O crestere de PIB de peste 159 miliarde lei care nu produc incasari suplimentare naturale.
    Teoretic ,la o astfel de crestere de PIB , cu cote de taxare , impozitare , accise , TVA egale , statul trebuia sa incaseze la o presiune fiscala constanta de 32% , mai mult cu 51,072 miliarde leifata de anul 2008 .

    In 2008 statul a incasat 168,335 miliarde lei
    In 2014 a incasat 260,873 miliarde lei .
    Un + de 92 miliarde lei . Cu mult peste cifra “normala” de 51 miliarde lei .
    Noroc cu cresterea cotei de TVA , maririle anuale de accise , cresterea salariului minim , inventarea de noi taxe ca cea popular numita “taxa pe stalp” ca altfel eram in faliment perpetu .
    Evident e ceva putred in Danemarca 🙂 dar fara urma de dubiu in modul de formare a bugetului de stat . 🙁

  2. bogdan ioan
    8.2.2015, 3:58 pm

    Acum este momentul “repararii greselii” prin care min.de finante incaseaza doua tva-uri in loc de unu. Primul tva de 24% il incaeaza din facturile de consum energie si materii prime necesare realizarii investitiei,..al ll-lea tva de 24% il incaseaza din vanzarea bunurilor si serviciilor. Total tva incasat =48% in loc de 24%.
    Prin repararea greselii min.de finante devine partenerul de afaceri al tuturor celor care investesc in romania stimuland pe acestia cu restituirea a 24% din investitie. Din acest moment toate preturile la bunuri si servicii scad justificat fara modificarea valorii tva si a relatiilor cu fmi,cebm si ue pentru ca suma restitiita logic nu mai poate fi inclusa in cheltuielile de productie. La aceste preturi de productie scazute cu 24% prin contributia min.de finante se adauga tva de 24% si accizele acolo unde este cazul. Acestea urmand sa fie incasate de min.de finante din vanzarea mai multor bunuri si servicii a caror pret de vanzare cumparate este scazut cu 24% prin contributia min.de finante.
    Evaziunea se aito dizolva pentru ca evazionistii de azi nu vor refuza stimularea producerii de bunuri si servicii prin restituirea o gala a 24% din investitie.

  3. Ștefan A.
    8.2.2015, 7:49 pm

    Ca completare la ce am scris anterior , nici macar sumele incasate din impozitul pe profit nu au ajuns in 2014 la nivelul incasarii din 2008 .
    In 2008 , incasati 13,045 miliarde lei cu impozitul pe profit.
    In 2014 , incasati doar 12,237 miliarde lei . Si totusi, PIB a crescut cu 159 miliarde lei fata de 2008 . 🙂
    Nu va pare ca ceva nu e regula (daca se pretinde ca macar ceva e in regula) cu datele astea mioritice ?

    • viorel
      9.2.2015, 10:06 am

      Aveti perfecta dreptate.Acum ceva este putred in Romania,nu in Danemarca. Totul este putred,marea coruptie,indicatorii macro economici ,bugetul , veniturile fundamentate artificial,fara baza in economie,fara crestere reala,cheltuielile supra dimensionate,mai ales cele pentru plata privilegiilor nesimtite aprobate de guverne si parlamentari.Oare cine va plati ??????? .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5244 lei
4.2591 lei
5.3091 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română