Se rescrie Codul fiscal / Necesitatea unei noi filosofii a taxării: Impozitarea indirectă – cheia actuală a încasărilor bugetare

de Marin Pana | 8.2.2015 .

taxare directa, taxare indirectaDatele prezentate de ministerul Finanţelor atestă o tendinţă îngrijorătoare de reducere a încasărilor din impozitele indirecte (principala sursă bugetară a unei fiscalități precum cea românească) , îndeosebi pe segmentul taxei pe valoarea adăugată. Dacă nu se iau rapid măsuri, golul va trebui acoperit, inevitabil, prin creşterea taxării directe, pe veniturile populaţiei şi ale companiilor.

Precizări privind caracteristicile fiscalității românești

Principalele impozite încasate de stat, ca pondere în Produsul Intern Brut, sunt cele indirecte şi nu cele directe (caracteristică inversă decât cea – de pildă, a Germaniei). Taxa pe valoare adăugată, aplicată la orice vânzare de mărfuri şi servicii, se apropie de mărimea contribuţiilor de asigurări sociale (deşi ar trebui să le depăşească destul de uşor).

Pe de altă parte, accizele reprezintă mai mult decât totalitatea sumelor colectate din impozitul pe venit. Evident, ca decizie de politică fiscală, se poate merge pe impozitarea mai mare pe zona directă (contribuţii de asigurări sociale şi impozit pe venit) sau pe impozitare mai mare pe zona indirectă (TVA şi accize).

De reţinut, în afară de TVA şi accize, a treia componentă importantă clasică a impozitelor indirecte, taxele vamale, nu mai poate funcţiona eficient deoarece comerţul international a fost liberalizat iar în interiorul UE, cu care derulăm peste 70% din schimburile externe, taxele vamale au fost desfiinţate şi mărfurile circulă liber.

În esenţă, se poate merge ca soluţie de ansamblu să punem accentual pe impozitarea muncii ( cu efecte pe costul produselor şi pe competitivitatea pe piaţa internă şi la export) sau pe impozitarea consumului (care descurajează cererea dar se aplică şi pe produsele provenite din import).

Problema din punct vedere al percepţiei publice este că impozitarea directă se resimte mult mai clar, în timp ce impozitarea indirectă tinde să fie luată în uşor şi să fie “fentată”, fără o grijă reală în privinţa consecinţelor: percepția generală la creșterea sau scăderea acestor taxe indirecte nu este asupra fiscalității, ci asupra prețurilor: consumatorii nu-și dau seama că, de fapt, plătesc taxe și nu bunuri.

De pidă, deşi nivelurile absolute declarate legal sunt relativ mari în raport cu practica europeană şi cu veniturile românilor, colectările efective sunt foarte reduse din perspectiva aceleiaşi practice europene.

Concret, încasările se situează undeva puţin peste 50% din potenţialul maxim în cazul TVA. Ceea ce face ca situaţia cu TVA de 24% să fie similar unei colectări ideale la un nivel al TVA de doar 13%.

Desigur, nici o ţară nu atinge o colectare de 100% a TVA, dar dacă am avea o colectare de măcar 70%, cum are Bulgaria, am putea reveni fără probleme şi pierderi de bani la buget la fosta cotă de 19%.

(V titlurile referință, pe date detaliate, de la sfârșitul articolului)

Datele îngrijorătoare: economia crește, încasările scad !

Datele Ministerului Finanţelor arată o reducere a încasărilor din TVA de la 8,1% în 2008 la doar 7% în 2009, care a condus în anumite circumstanţe economico-sociale cu implicare juridică la majorarea acestui impozit indirect.
Deja, se vede că măsura luată a avut numai un efect temporar, iar încasările se duc înapoi spre pragul de 7% din PIB.

tabel 1Trebuie subliniat faptul că aplicarea regulii de trei simplă la creşterea TVA cu cinci puncte procentuale ar fi dus la o creştere a încasărilor până la 8,8% din PIB.

Rezultatele consemnate în anii 2011-2012 au confirmat efectul util din perspectiva creşterii încasărilor bugetare aproape de potenţialul maxim.Sunt şi anii în care suma încasărilor de accize şi TVA a atins pragul de 12% din PIB, inclusiv pe fondul creşterii accizelor conform calendarului de aliniere la nivelurile uzuale din UE.

Din păcate, în 2013 şi 2014, încasările din aplicarea TVA s-au înscris pe o traiectorie descrescătoare destul de clară, care a trimis cuantumul banilor ajunşi la stat spre nivelul din 2010.

Tentația este de a invoca scăderea TVA la produsele de panificaţie, dar această scădere Nu a avut mare importanţă în condiţiile în care evaziunea fiscală în domeniu era deja estimată la circa 70% -80%, înainte de data de 1 iulie 2010, la care a fost redusă TVA.

Mai degrabă, avem de-a face cu perfecţionarea metodelor de eludare a plăţilor către Fisc, după o perioadă de tatonare.

Un exemplu grăitor îl constituie industria băuturilor alcoolice, domeniu în care patronatul de ramură apreciază că evaziunea fiscală atinge nivelul de 90% iar cei care achită corect taxele sunt efectiv scoşi de pe piaţă de concurenţa neloială.

Alternativa – să plătim toţi cât fură unii

Desigur, evaziunea se petrece şi cu complicitatea clienţilor, care pătesc ceva mai puţin pentru anumite mărfuri. Însă, necesităţile bugetare de protecţie socială, sănătate, învăţământ, investiţii ş.a.m.d. sunt certe ) şi, oricum, suntem la coada clasamentului ţărilor UE la ponderea acestor cheltuieli în PIB.

Alternativa la combaterea susţinută a evaziunii fiscale pe segmentul impozitelor indirecte (care pot fi scăzute, către nivelul de încasare reală) nu poate fi decât creşterea impozitelor pe venit şi/sau pe avere.

Cum s-ar spune, să dăm toţi pe mere cât au „economisit” unii pe pere.

Publicat la data de 8.2.2015 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    8.2.2015, 2:42 pm

    Si totusi :
    – in 2008 PIB = 514,700 miliarde lei
    – in 2014 PIB = 674,300 miliarde lei .
    O crestere de PIB de peste 159 miliarde lei care nu produc incasari suplimentare naturale.
    Teoretic ,la o astfel de crestere de PIB , cu cote de taxare , impozitare , accise , TVA egale , statul trebuia sa incaseze la o presiune fiscala constanta de 32% , mai mult cu 51,072 miliarde leifata de anul 2008 .

    In 2008 statul a incasat 168,335 miliarde lei
    In 2014 a incasat 260,873 miliarde lei .
    Un + de 92 miliarde lei . Cu mult peste cifra “normala” de 51 miliarde lei .
    Noroc cu cresterea cotei de TVA , maririle anuale de accise , cresterea salariului minim , inventarea de noi taxe ca cea popular numita “taxa pe stalp” ca altfel eram in faliment perpetu .
    Evident e ceva putred in Danemarca 🙂 dar fara urma de dubiu in modul de formare a bugetului de stat . 🙁

  2. bogdan ioan
    8.2.2015, 3:58 pm

    Acum este momentul “repararii greselii” prin care min.de finante incaseaza doua tva-uri in loc de unu. Primul tva de 24% il incaeaza din facturile de consum energie si materii prime necesare realizarii investitiei,..al ll-lea tva de 24% il incaseaza din vanzarea bunurilor si serviciilor. Total tva incasat =48% in loc de 24%.
    Prin repararea greselii min.de finante devine partenerul de afaceri al tuturor celor care investesc in romania stimuland pe acestia cu restituirea a 24% din investitie. Din acest moment toate preturile la bunuri si servicii scad justificat fara modificarea valorii tva si a relatiilor cu fmi,cebm si ue pentru ca suma restitiita logic nu mai poate fi inclusa in cheltuielile de productie. La aceste preturi de productie scazute cu 24% prin contributia min.de finante se adauga tva de 24% si accizele acolo unde este cazul. Acestea urmand sa fie incasate de min.de finante din vanzarea mai multor bunuri si servicii a caror pret de vanzare cumparate este scazut cu 24% prin contributia min.de finante.
    Evaziunea se aito dizolva pentru ca evazionistii de azi nu vor refuza stimularea producerii de bunuri si servicii prin restituirea o gala a 24% din investitie.

  3. Ștefan A.
    8.2.2015, 7:49 pm

    Ca completare la ce am scris anterior , nici macar sumele incasate din impozitul pe profit nu au ajuns in 2014 la nivelul incasarii din 2008 .
    In 2008 , incasati 13,045 miliarde lei cu impozitul pe profit.
    In 2014 , incasati doar 12,237 miliarde lei . Si totusi, PIB a crescut cu 159 miliarde lei fata de 2008 . 🙂
    Nu va pare ca ceva nu e regula (daca se pretinde ca macar ceva e in regula) cu datele astea mioritice ?

    • viorel
      9.2.2015, 10:06 am

      Aveti perfecta dreptate.Acum ceva este putred in Romania,nu in Danemarca. Totul este putred,marea coruptie,indicatorii macro economici ,bugetul , veniturile fundamentate artificial,fara baza in economie,fara crestere reala,cheltuielile supra dimensionate,mai ales cele pentru plata privilegiilor nesimtite aprobate de guverne si parlamentari.Oare cine va plati ??????? .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română