Se rescrie Codul fiscal / Necesitatea unei noi filosofii a taxării: Impozitarea indirectă – cheia actuală a încasărilor bugetare

De Marin Pana | 8.2.2015 .

taxare directa, taxare indirectaDatele prezentate de ministerul Finanţelor atestă o tendinţă îngrijorătoare de reducere a încasărilor din impozitele indirecte (principala sursă bugetară a unei fiscalități precum cea românească) , îndeosebi pe segmentul taxei pe valoarea adăugată. Dacă nu se iau rapid măsuri, golul va trebui acoperit, inevitabil, prin creşterea taxării directe, pe veniturile populaţiei şi ale companiilor.

Precizări privind caracteristicile fiscalității românești

Principalele impozite încasate de stat, ca pondere în Produsul Intern Brut, sunt cele indirecte şi nu cele directe (caracteristică inversă decât cea – de pildă, a Germaniei). Taxa pe valoare adăugată, aplicată la orice vânzare de mărfuri şi servicii, se apropie de mărimea contribuţiilor de asigurări sociale (deşi ar trebui să le depăşească destul de uşor).

Pe de altă parte, accizele reprezintă mai mult decât totalitatea sumelor colectate din impozitul pe venit. Evident, ca decizie de politică fiscală, se poate merge pe impozitarea mai mare pe zona directă (contribuţii de asigurări sociale şi impozit pe venit) sau pe impozitare mai mare pe zona indirectă (TVA şi accize).

De reţinut, în afară de TVA şi accize, a treia componentă importantă clasică a impozitelor indirecte, taxele vamale, nu mai poate funcţiona eficient deoarece comerţul international a fost liberalizat iar în interiorul UE, cu care derulăm peste 70% din schimburile externe, taxele vamale au fost desfiinţate şi mărfurile circulă liber.

În esenţă, se poate merge ca soluţie de ansamblu să punem accentual pe impozitarea muncii ( cu efecte pe costul produselor şi pe competitivitatea pe piaţa internă şi la export) sau pe impozitarea consumului (care descurajează cererea dar se aplică şi pe produsele provenite din import).

Problema din punct vedere al percepţiei publice este că impozitarea directă se resimte mult mai clar, în timp ce impozitarea indirectă tinde să fie luată în uşor şi să fie “fentată”, fără o grijă reală în privinţa consecinţelor: percepția generală la creșterea sau scăderea acestor taxe indirecte nu este asupra fiscalității, ci asupra prețurilor: consumatorii nu-și dau seama că, de fapt, plătesc taxe și nu bunuri.

De pidă, deşi nivelurile absolute declarate legal sunt relativ mari în raport cu practica europeană şi cu veniturile românilor, colectările efective sunt foarte reduse din perspectiva aceleiaşi practice europene.

Concret, încasările se situează undeva puţin peste 50% din potenţialul maxim în cazul TVA. Ceea ce face ca situaţia cu TVA de 24% să fie similar unei colectări ideale la un nivel al TVA de doar 13%.

Desigur, nici o ţară nu atinge o colectare de 100% a TVA, dar dacă am avea o colectare de măcar 70%, cum are Bulgaria, am putea reveni fără probleme şi pierderi de bani la buget la fosta cotă de 19%.

(V titlurile referință, pe date detaliate, de la sfârșitul articolului)

Datele îngrijorătoare: economia crește, încasările scad !

Datele Ministerului Finanţelor arată o reducere a încasărilor din TVA de la 8,1% în 2008 la doar 7% în 2009, care a condus în anumite circumstanţe economico-sociale cu implicare juridică la majorarea acestui impozit indirect.
Deja, se vede că măsura luată a avut numai un efect temporar, iar încasările se duc înapoi spre pragul de 7% din PIB.

tabel 1Trebuie subliniat faptul că aplicarea regulii de trei simplă la creşterea TVA cu cinci puncte procentuale ar fi dus la o creştere a încasărilor până la 8,8% din PIB.

Rezultatele consemnate în anii 2011-2012 au confirmat efectul util din perspectiva creşterii încasărilor bugetare aproape de potenţialul maxim.Sunt şi anii în care suma încasărilor de accize şi TVA a atins pragul de 12% din PIB, inclusiv pe fondul creşterii accizelor conform calendarului de aliniere la nivelurile uzuale din UE.

Din păcate, în 2013 şi 2014, încasările din aplicarea TVA s-au înscris pe o traiectorie descrescătoare destul de clară, care a trimis cuantumul banilor ajunşi la stat spre nivelul din 2010.

Tentația este de a invoca scăderea TVA la produsele de panificaţie, dar această scădere Nu a avut mare importanţă în condiţiile în care evaziunea fiscală în domeniu era deja estimată la circa 70% -80%, înainte de data de 1 iulie 2010, la care a fost redusă TVA.

Mai degrabă, avem de-a face cu perfecţionarea metodelor de eludare a plăţilor către Fisc, după o perioadă de tatonare.

Un exemplu grăitor îl constituie industria băuturilor alcoolice, domeniu în care patronatul de ramură apreciază că evaziunea fiscală atinge nivelul de 90% iar cei care achită corect taxele sunt efectiv scoşi de pe piaţă de concurenţa neloială.

Alternativa – să plătim toţi cât fură unii

Desigur, evaziunea se petrece şi cu complicitatea clienţilor, care pătesc ceva mai puţin pentru anumite mărfuri. Însă, necesităţile bugetare de protecţie socială, sănătate, învăţământ, investiţii ş.a.m.d. sunt certe ) şi, oricum, suntem la coada clasamentului ţărilor UE la ponderea acestor cheltuieli în PIB.

Alternativa la combaterea susţinută a evaziunii fiscale pe segmentul impozitelor indirecte (care pot fi scăzute, către nivelul de încasare reală) nu poate fi decât creşterea impozitelor pe venit şi/sau pe avere.

Cum s-ar spune, să dăm toţi pe mere cât au „economisit” unii pe pere.

Publicat la data de 8.2.2015 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    8.2.2015, 2:42 pm

    Si totusi :
    – in 2008 PIB = 514,700 miliarde lei
    – in 2014 PIB = 674,300 miliarde lei .
    O crestere de PIB de peste 159 miliarde lei care nu produc incasari suplimentare naturale.
    Teoretic ,la o astfel de crestere de PIB , cu cote de taxare , impozitare , accise , TVA egale , statul trebuia sa incaseze la o presiune fiscala constanta de 32% , mai mult cu 51,072 miliarde leifata de anul 2008 .

    In 2008 statul a incasat 168,335 miliarde lei
    In 2014 a incasat 260,873 miliarde lei .
    Un + de 92 miliarde lei . Cu mult peste cifra “normala” de 51 miliarde lei .
    Noroc cu cresterea cotei de TVA , maririle anuale de accise , cresterea salariului minim , inventarea de noi taxe ca cea popular numita “taxa pe stalp” ca altfel eram in faliment perpetu .
    Evident e ceva putred in Danemarca :) dar fara urma de dubiu in modul de formare a bugetului de stat . :(

  2. bogdan ioan
    8.2.2015, 3:58 pm

    Acum este momentul “repararii greselii” prin care min.de finante incaseaza doua tva-uri in loc de unu. Primul tva de 24% il incaeaza din facturile de consum energie si materii prime necesare realizarii investitiei,..al ll-lea tva de 24% il incaseaza din vanzarea bunurilor si serviciilor. Total tva incasat =48% in loc de 24%.
    Prin repararea greselii min.de finante devine partenerul de afaceri al tuturor celor care investesc in romania stimuland pe acestia cu restituirea a 24% din investitie. Din acest moment toate preturile la bunuri si servicii scad justificat fara modificarea valorii tva si a relatiilor cu fmi,cebm si ue pentru ca suma restitiita logic nu mai poate fi inclusa in cheltuielile de productie. La aceste preturi de productie scazute cu 24% prin contributia min.de finante se adauga tva de 24% si accizele acolo unde este cazul. Acestea urmand sa fie incasate de min.de finante din vanzarea mai multor bunuri si servicii a caror pret de vanzare cumparate este scazut cu 24% prin contributia min.de finante.
    Evaziunea se aito dizolva pentru ca evazionistii de azi nu vor refuza stimularea producerii de bunuri si servicii prin restituirea o gala a 24% din investitie.

  3. Ștefan A.
    8.2.2015, 7:49 pm

    Ca completare la ce am scris anterior , nici macar sumele incasate din impozitul pe profit nu au ajuns in 2014 la nivelul incasarii din 2008 .
    In 2008 , incasati 13,045 miliarde lei cu impozitul pe profit.
    In 2014 , incasati doar 12,237 miliarde lei . Si totusi, PIB a crescut cu 159 miliarde lei fata de 2008 . :)
    Nu va pare ca ceva nu e regula (daca se pretinde ca macar ceva e in regula) cu datele astea mioritice ?

    • viorel
      9.2.2015, 10:06 am

      Aveti perfecta dreptate.Acum ceva este putred in Romania,nu in Danemarca. Totul este putred,marea coruptie,indicatorii macro economici ,bugetul , veniturile fundamentate artificial,fara baza in economie,fara crestere reala,cheltuielile supra dimensionate,mai ales cele pentru plata privilegiilor nesimtite aprobate de guverne si parlamentari.Oare cine va plati ??????? .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe 2016: calitate proastă, cantitate mare, preț și mai mare

crestere economica Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română