Asociaţia Ad Astra, care cuprinde cercetători români din toată lumea, a trimis marți şefului statului, premierului şi preşedinţilor celor două camere parlamentare o scrisoare deschisă în care atrage atenţia că Ordonanţa Salarizării bugetarilor introduce noi discriminări în domeniul lor de activitate.
„Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 20/08.06.2016 creează, prin grila de salarizare decisă pentru cercetătorii din universități, un grav dezechilibru și discriminare profesională.
Mai mult, actul normativ trimite și un semnal privind dezinteresul pentru cercetarea științifică din România, contrar declarațiilor din ultimul timp ale unor oficialități de rang înalt.
Una dintre consecințele acestui gen de atitudine, care poate fi ușor anticipată, va fi plecarea unor cercetători competitivi la universități din Occident, fapt care va adânci și mai mult prăpastia care separă mediul științific românesc de cel din statele avansate.
Considerăm că intervenția Dumneavoastră, în limitele prevăzute de lege, poate conduce la repararea acestei nedreptăți făcute cercetătorilor din universități și întregului mediu academic din România”.
De exemplu, explică semnatarii scrisorii deschise, există diferenţe între salarizarea cercetătorilor din universităţi şi cei din institute etc, primii fiind trecuţi în categoria personalului auxiliar din învăţământ, ceea ce face ca aceştia să aibă „salarii chiar mai mici decât unele profesii pentru care nu sunt necesare nici măcar studii superioare. Iată câteva exemple în acest sens: un cercetător științific I, cu vechime maximă, va avea, potrivit respectivului act normativ, un salariu de 2373 lei, in timp ce un antrenor maestru, cu nivel de studii nespecificat (pozitia 56), un salariu de 2729 lei, un brancardier, îngrijătoare (pag. 19, c2) – 2584 lei; un machior, peruchier (pag. 30, poz. 44) – 2615 lei”.
„Suntem conștienți de faptul că fiecare cetățean al României are dreptul la un salariu pe măsura muncii prestate, care să-i asigure un trai decent sie și membrilor familiei sale. Totodată, suntem însă de părere, la fel ca inițiatorii Ordonanței amintite, că orice act normativ privind salarizarea persoanelor din sistemul bugetar trebuie să țină cont nu doar de niște principii generale, ușor de enunțat, dar și de prevederi legale conexe.
Astfel, Guvernul nu a ținut de pildă seama de faptul că, prin art. 285 din „Legea Educației Naționale”, funcțiile didactice universitare sunt echivalate celor din cercetare. De asemenea, prin deciziile comisiilor de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), au fost instituite aceleași criterii de performantă academică pentru perechile ocupaționale prof.univ./cercetător științific (CS) I, respectiv conf.univ./ cercetător științific II.
Nu este lipsit de interes faptul că aceste criterii de performanță au fost apropare printr-un ordin special al Ministrului Educației. Astfel, pentru a accede la o poziție de CS I /CS II este necesară o pregătire profesională identică celei solicitate pentru un profesor universitar/conferențiar universitar sau CS I/CS II din alte unități de cercetare (Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare, Academia Română).
Mai mult, unele comisii CNATDCU impun pentru cercetătorii științifici un punctaj mai mare la capitolul activitate științifică decât pentru cadrele didactice universitare. Printre acestea se numără: Comisia Științele Pământului; Comisia Ingineria Materialelor; Comisia Ingineria Electrică; Comisia Electronică, Comunicații și Nanotehnologie; Comisia Ingineria Energetică; Comisia Ingineria Civilă; Comisia Științe Economice și Administrarea Afacerilor; Comisia Biologie și Biochimie; Comisia Medicină Veterinară; Comisia Științe Militare, Informații și Ordine Publică. În unele cazuri este vorba chiar de o diferență dublă de punctaj la capitolul cercetare științifică: Comisia Calculatoare, Tehnologia Informației și Ingineria Sistemelor; Comisia Ingineria Aerospațială, Autovehicule și Transporturi”, se mai spune în scrisoarea deschisă a cercetătorilor din Asociaţia Ad Astra.
Un răspuns
In INCD URBAN INCERC exista salarii uriase, de exemplu salariul fostei curiere Carmen Elena Tigaran, transformata peste noapte in Sefa Departamentului Marketing, Diseminarea Informațiilor. Mentionam ca niciun cercetător CS I din acest institut nu are acest salariu de încadrare: 9.500 ron, un salariu aproape egal cu cel al lui Lucian Georgescu, Ministrul Cercetării și Inovării.