Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.
„Blocajul financiar, instabilitatea politică şi accesul tot mai scump la finanţare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcţioneze precum o maşină cu frâna de mână trasă”, spune studiul citat.
Unul dintre semnele că apetitul pentru afaceri este în scădere este creşterea numărului companiilor dizolvate cu 35% în primele şapte luni, în vreme ce numărul firmelor noi a scăzut cu 13%, faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„La prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construieşte la foc continuu, însă în aceeaşi măsură apar şi tot mai multe semnale îngrijorătoare”, printre care „scăderea apetitului pentru business”, spun analiştii KeysFin.
Totuși, presiuni tot mai mari se manifestă pe lanţul economic:
- creşterea preţurilor şi a costurilor de finanţare,
- incertitudinea economică, care „sunt elemente în prim-plan şi au efecte directe în mediul de afaceri local”.
„Apetitul investiţional tinde să se tempereze pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerţ şi servicii. (…) În acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creşterii economiei subterane şi mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experţii KeysFin.
Cele mai riscante sectoare din economia românească după numărul de insolvențe sunt:
- comerţul (2.812 insolvenţe, în 2017),
- construcţiile (1.324) şi
- industria prelucrătoare (1.089).
La polul opus se află Sănătatea & Asistenţa socială (28), Învăţământul (35) şi Industria extractivă (39).
Încasarea creanțelor
Un indicator al performanţelor companiilor este şi perioada de încasare a creanţelor.
Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 față de 2013, respectiv cu 38% față de 2016, există în continuare sectoare în care plățile se fac cu foarte mare dificultate, spune studiul citat.
În activităţile profesionale, perioada medie de încasare a creanţelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.
În construcţii, situaţia este şi mai dificilă. Plăţile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile.
În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă şi energia electrică & gaze.
În industria prelucrătoare, plăţile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerţ la 113 zile în cazul plăţii datoriilor şi la 59 de zile în cazul încasării facturilor.
Cu toate acestea, la nivelul anului 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6%, comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde de euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.
Potrivit sursei citate, din 2013 şi până în prezent, comerţul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce priveşte întârzierile la plată, în acest sector activând cele mai multe companii (aproape 200.000), cu o cifră de afaceri de peste 110 miliarde de euro.
Din totalul de 8.761 de firme aflate în insolvenţă din 2017, peste 30% erau din comerţ (2.812 firme), în scădere cu 65,7% faţă de 2013, respectiv 8.202 firme. Topul insolvenţei este completat de construcţii, cu 1.324 companii (3.054, în 2013) şi industria prelucrătoare – cu 1.089 (3.187, în 2013). Pe domenii de activitate, urmează transporturile şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele, activităţile profesionale, agricultura şi serviciile administrative şi de suport.
Datele KeysFin arată faptul că, în primul semestru din 2018, sunt cu 12% mai multe firme care şi-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor nou înfiinţate a scăzut cu 19%, la 45.276.
