Numărul denaturărilor comerciale impuse în acest an este cu 14% mai mare decât cele impuse în 2016, vârful anterior al numărului de politici care descurajează schimburile internaţionale. Pe de altă parte, măsurile de liberalizare au fost cu 22% mai mari, reiese dintr-o analiză a băncii daneze de investiţii Saxo Bank pe baza datelor Global Trade Alert.
„Luând în considerare aceste date, se pare că războiul comercial condus de SUA este mai degrabă un risc pe termen scurt pentru creştere şi pieţe, dar până acum nu a putut perturba creşterea globală”, notează Christopher Dembik, director analiză macro la Saxo Bank.
În acest an, la nivel global au fost introduse 655 de măsuri ce descurajează comerţul liber şi doar 239 de măsuri de liberalizare, potrivit organizaţie neguvernamentale Global Trade Alert care monitorizează intervenţiile statelor asupra comerţului liber, însă nu şi impactul efectiv al acestora.
În ceea ce priveşte România, în acest an un număr de 39 de măsuri impuse de SUA sunt de natură să provoace pagube companiilor cu relaţii comerciale internaţionale, în vreme ce şase vor înlesni parteneriatele peste hotare. Pe de altă parte, doar trei măsuri impuse de China sunt dăunătoare, în vreme ce alte patru sunt benefice.
În total, România a fost afectată de peste 1.500 de denaturări comerciale, faţă de 4.500 China sau 3.000 SUA.
La nivel global, cel mai afectat sector este cel al produselor din oţel şi aluminiu. Pe locul doi se află producţia altor piese metalice, iar pe trei componentele de autoturisme şi alte vehicule.
„Zgomotul produs de războiul comercial este un risc supraestimat”, notează analiştii de la Saxo Bank, adăugând că „pe măsură ce era relaxării globale se îndreaptă spre sfârşit, atenţia investitorilor ar trebui să fie pe dolarul american şi pe fluxurile financiare şi nu atât pe războiul comercial”, notează specialiştii Saxo Bank.
Riscuri politice mai mari asupra pieţelor sunt reprezentate de negocierile pentru Brexit, dar şi de discuţiile privind bugetul Italiei pe 2019, în condiţiile în care anul viitor trebuie să refinanţeze datorii în valoare de 300 de miliarde de euro.
Poziţia României
Cea mai mare vulnerabilitate a României în războiul comercial în care s-au antrenat marile puteri ale lumii o reprezintă eventualele tarife asupra industriei auto.
La sfârşitul lunii august, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va introduce taxe vamale pe maşinile importate. În răspuns, liderii europeni s-au arătat deschişi să renunţe la toate tarifele pe bunurile industriale, dacă şi SUA va proceda la fel. Într-un interviu cu Bloomberg, Trump a precizat că oferta UE nu este suficientă deoarece obiceiurile consumatorilor europeni este de a cumpăra maşini produse pe continent, nu maşini americane.
Tarifele americane asupra importurilor auto din Europa riscă să un impact mare asupra multor economii, cu precădere asupra Germaniei. Un nivel de 20% al acestora ar duce la pierderi de primă rundă de 0,45% din PIB-ul Germaniei, cel mai mare partener comercial al României. Pe cale de consecinţe, contracţia PIB-ului României ar putea fi de 0,1% în primă fază, respectiv de 0,3-0,5% din PIB într-o fază ulterioară, reiese din calculele lui Dan Bucşa, economist-şef Europa Centrală şi de Est la UniCredit Bank.
Într-o analiză de la jumătatea lunii iulie, Bloomberg nota că războiul comercial se prefigurează a avea o miză mai mare decât protecţionismul, fiind vorba despre o renegociere a condiţiilor globalizării.
Cu toate că Statele Unite înregistrează un deficit comercial în raport cu China, vânzările totale nete ale companiilor americane, inclusiv ale subsidiarelor acestora din străinătate se ridică la 1.400 de miliarde, surplusul în relaţia cu China fiind de 20 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu Deutsche Bank. Spre comparaţie, deficitul comercial al SUA este de doar 550 de miliarde de dolari (dintre care, expunerea faţă de China este de 330 de miliarde de dolari).
Teoria analiştilor străini este că tarifele vamale reprezintă o ofensivă la adresa ambiţiilor Chinei de a devenit un jucător global, prin întărirea poziţiei companiilor chineze pe scena mondială.
