Potrivit statisticilor oficiale, România are de două ori mai mulți tineri analfabeți funcțional decât media europeană, iar scăderea acestui procent ar trebui să constituie una dintre prioritățile sistemului de educație românesc, consideră Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
Deși educația este un factor cheie pentru dezvoltarea oricărei țări, astăzi statisticile arată că 42% dintre copiii de 15 ani în situaţia de a fi analfabeți funcțional (au urmat o formă de educaţie, pot reproduce un text dar nu înţeleg conţinutul de idei) iar în 2012, conform testelor PISA, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de țări la acest indicator.
Potrivit unui comunicat al CDR emis marți, scăderea analfabetismului funcțional este doar una dintre prioritățile momentului fiind aliniată cu politica UE, care își propune să scadă media de la 18% la 15% până în 2020.
În comunicat se mai afirmă:
Într-o lume puternic conectată, România se regăsește astăzi pe locul 53 (din 144 economii analizate) în clasamentul competitivităţii economice întocmit anual de Forumul Economic Mondial (WEF). Un lucru foarte important de reținut este faptul că 4 dintre cei 12 factori de referință pentru acest studiu au legatură cu educația.
Viziunea Coaliției pentru Dezvoltarea României pentru o educație de calitate și o Românie competitivă vizează:
- Dezvoltarea STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovație și pasiune.
- Dezvoltarea creativității prin punerea accentului pe latura artistică și emoţională a elevilor.
- Un învățământ tehnic și profesional de calitate, cu accent pe: parteneriate reale cu companiile; formarea elevilor în meserii căutate pe piața muncii; cadre didactice cu pregătire adecvată fiecărui domeniu.
- Scăderea importantă a analfabetismului funcțional prin luarea de măsuri concrete astfel încât fiecare absolvent de clasa a VIII-a să aibă un nivel de pregătire în baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5.
- Pregătirea studenților în concordanță cu cerințele pieței muncii.
- Formarea prin educație a valorilor care stau la baza societății, printre care: cultura muncii, integritatea, responsabilitatea, respectul față de sine și față de ceilalți.
Aceste propuneri vizează ca elevii de azi, viitorii angajați de mâine, să-și înceapă viața profesională cu un bagaj solid de cunoștințe teoretice și practice, să fie implicați social, perseverenți, optimiști și încrezători în propriile forțe crescând în acest fel competitivitatea României într-un context global.
Absolvenţii de studii superioare și utilizarea calculatorului – insuficient pentru a genera satisfacţie în rândul angajatorilor
Un studiu realizat de Millward Brown împreună cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Ejobs pune în evidenţă un nivel semnificativ de nemulţumire al angajatorilor pentru calitatea absolvenţilor de studii superioare. Realizat pe un eşantion de 439 de companii, studiul arată că aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică este pe primul loc între cerinţele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci când vine vorba de evaluarea candidaţilor.
Cele mai importante cerinţe ale angajatorilor de la candidaţii cu studii superioare care aplică pentru o poziţie de entry level sunt, în ordine: aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică, valorile personale, planificarea şi organizarea activităţilor, competenţele de limbi străine şi comunicarea verbală.
7 angajatori din 10 afirmă că le-a fost greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit pentru o poziţie entry level care necesită studii superioare. Pe măsură ce firmele sunt mai mari scade nivelul de dificultate în găsirea angajatului potrivit.
Cu toate acestea, chiar şi în cazul firmelor cu peste 500 de angajaţi jumătate dintre reprezentanţii acestora consideră greu sau foarte greu să recrutezi persoane cu studii superioare pentru poziţii entry level. Durata de formare a unei persoane angajate pe o poziţie de entry level este în medie de 8 luni. Firmele mari (peste 500 angajaţi) par să reuşească însă să obţină acest lucru în 6 luni, cel mai probabil din cauza sistemelor de formare mult mai bine puse la punct.
În medie sunt evaluate 14 persoane pentru selecţia candidatului potrivit, cu o variaţie între 11 persoane evaluate pentru o poziţie în departamentul de producţie şi 17 persoane evaluate pentru o poziţie în departamentul de vânzări.
Doar 4 din 10 reprezentanţi ai companiilor se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea candidaţilor cu studii superioare. Candidaţii proveniţi de la facultăţile de matematică, informatică şi ştiinţe naturale sunt cei mai bine evaluaţi (57% dintre angajatori sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) în timp ce absolvenţii de ştiinţe economice sunt cel mai slab evaluaţi (36% dintre angajatori sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi).
Candidaţii au fost evaluaţi cel mai bine la: abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale şi dorinţa de dezvoltare, şi cel mai prost la: capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice în practică şi iniţiativă.
Priorităţile pentru sistemul românesc de învăţământ superior puse în evidenţă de studiu pe baza diferenţei între cerinţele angajatorilor şi evaluarea absolvenţilor sunt: aplicabilitatea cunoştintelor în practică, planificarea şi organizarea activităţilor, iniţiativa şi proactivitatea.
Studiul a fost pe un eşantion de 439 de reprezentanţi ai companiilor implicaţi în procesul de recrutare şi selecţie al angajaţilor. Datele au fost culese în perioada septembrie 2014-martie 2015. Eroarea de eşantionare este de +/- 5%.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi.
Scopul Coaliţiei este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.
Coordonarea Coaliţiei este asigurată de un Consiliu Director format din Președinţii și Vice-președinții Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camerei de Comerț Americane în România, (AmCham), Camerei de Comerț Franceze în România (CCIFER), Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL).
