Sărăcia – o radiografie (1) : Pragul oficial, în apropierea salariului minim pe economie

de Marin Pana | 20.11.2013 .

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) a calculat datele de sărăcie pe baza datelor statistice rămase definitive pentru perioada 2002 – 2011. Deloc surprinzător dar alarmant, pragul de sărăcie relativă se situa în 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei față de 510 lei). Ceea ce înseamnă că un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sărac.

Dacă structura veniturilor populației după mărime ar fi rămas în 2013 aceeași cu cea din 2011 (ceea ce va fi putea fi estimat numai după finalizarea cercetării statistice de profil) , înseamnă că pragul de sărăcie relativă a urcat în 2013 la circa 570 lei (inflațiile medii au fost de 3,33% în 2012 și undeva sub 4,5% preliminat inițial pentru 2013).

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Câteva erori ale elitei românești”)

Ceea ce ar înseamnă că de-abia de la mijlocul acestui an un salariat la minim pe economie nu mai poate fi încadrat oficial drept sărac. Asta deoarece salariul minim net a urcat de la 566 lei la 601 lei (ceea ce corespunde pentru un angajat fără alte persoane în întreținere, beneficiar al deducerii personale neindexate încă din anul 2005 de 250 lei, la o majorare de la 750 lei la 800 lei a salariului brut.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

***

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Mediana împarte valorile consemnate la populație exact la mijloc, jumătate fiind deasupra și jumătate sub această valoare.

Pragul sărăciei absolute reprezintă un coș minim de alimente plus un minim de bunuri nealimentare și servicii egal cu cheltuielile persoanelor al căror consum alimentar este egal cu costul coșului alimentar. Adică un minim pentru alimente plus o medie de alte cheltuieli a celor care mănâncă la limita minimă pentru a se îmbrăca, încălța, achita facturile la întreținere, electricitate etc.

Pragul sărăciei severe este dat tot de coșul minim alimentar dar, în acest caz, se mai adaugă doar cheltuielile cu nealimentare și servicii ale persoanelor cu consum total egal cu costul coșului alimentar ( calculat pentru 2.550 calorii/zi/persoană). În traducere, persoanele în cauză se privează de mâncare pentru a se îmbrăca, încălța și achita facturi

De remarcat două lucruri în privința evoluției în timp a acestor indicatori:

1 .În 2002 sărăcia relativă și sărăcia absolută erau același lucru, după care pragul sărăciei relative a urcat, după cum era și firesc, peste cel al sărăciei relative, ceea ce exprimă o împrăștiere mai mare a gamei de venituri.

2. Pragul sărăciei relative a crescut de două ori mai repede în intervalul 2002 – 2011 decât fiecare dintre pragurile de sărăcie absolută, severă și alimentară ( de 3,8 ori la sărăcia relativă față de circa 1,9 ori la fiecare dintre ceilalți trei indicatori menționați)

Practic, deși în mod obiectiv sărăcia s-a diminuat la scara societății, sentimentul de sărăcie s-a menținut accentuat prin raportare la veniturile celorlalți. Cu toate acestea, se poate observa cum devoltarea economică la rate robuste de creștere a fost însoțită, pe lângă diminuarea rapidă a sărăciei absolute sau severe, de o ușoară creștere a sărăciei relative și invers. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În fine, pentru referință, prezentăm pragurile de sărăcie calculate pe baza datelor definitive din 2011 pentru tipurile cele mai frecvente de familii întâlnite în practică. Trebuie subliniat că stabilirea necesarului pentru o familie în cazul sărăciei relative ține cont de regulile OECD, care prevăd un coeficient de 1 pentru primul adult dintr-o gospodărie, de 0,5 pentru alt adult și de 0,3 pentru fiecare copil.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În schimb, pentru cazul sărăciei absolute, se utilizează o metodologie națională care atribuie valoarea de 1 fiecărui adult, 0,5 fiecărui copil și un factor de putere ( parametrul economiei la scară) de 0,9. Practic, o familie cu un copil nu se poate susține dintr-un salariu minim pe economie și ar avea nevoie de circa 955 lei net sau 1.300 lei pe cartea de muncă pentru a ieși oficial din sărăcie.

Publicat la data de 20.11.2013 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română