Sărăcia – o radiografie (1) : Pragul oficial, în apropierea salariului minim pe economie

De Marin Pana | 20.11.2013 .

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) a calculat datele de sărăcie pe baza datelor statistice rămase definitive pentru perioada 2002 – 2011. Deloc surprinzător dar alarmant, pragul de sărăcie relativă se situa în 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei față de 510 lei). Ceea ce înseamnă că un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sărac.

Dacă structura veniturilor populației după mărime ar fi rămas în 2013 aceeași cu cea din 2011 (ceea ce va fi putea fi estimat numai după finalizarea cercetării statistice de profil) , înseamnă că pragul de sărăcie relativă a urcat în 2013 la circa 570 lei (inflațiile medii au fost de 3,33% în 2012 și undeva sub 4,5% preliminat inițial pentru 2013).

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Câteva erori ale elitei românești”)

Ceea ce ar înseamnă că de-abia de la mijlocul acestui an un salariat la minim pe economie nu mai poate fi încadrat oficial drept sărac. Asta deoarece salariul minim net a urcat de la 566 lei la 601 lei (ceea ce corespunde pentru un angajat fără alte persoane în întreținere, beneficiar al deducerii personale neindexate încă din anul 2005 de 250 lei, la o majorare de la 750 lei la 800 lei a salariului brut.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

***

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Mediana împarte valorile consemnate la populație exact la mijloc, jumătate fiind deasupra și jumătate sub această valoare.

Pragul sărăciei absolute reprezintă un coș minim de alimente plus un minim de bunuri nealimentare și servicii egal cu cheltuielile persoanelor al căror consum alimentar este egal cu costul coșului alimentar. Adică un minim pentru alimente plus o medie de alte cheltuieli a celor care mănâncă la limita minimă pentru a se îmbrăca, încălța, achita facturile la întreținere, electricitate etc.

Pragul sărăciei severe este dat tot de coșul minim alimentar dar, în acest caz, se mai adaugă doar cheltuielile cu nealimentare și servicii ale persoanelor cu consum total egal cu costul coșului alimentar ( calculat pentru 2.550 calorii/zi/persoană). În traducere, persoanele în cauză se privează de mâncare pentru a se îmbrăca, încălța și achita facturi

De remarcat două lucruri în privința evoluției în timp a acestor indicatori:

1 .În 2002 sărăcia relativă și sărăcia absolută erau același lucru, după care pragul sărăciei relative a urcat, după cum era și firesc, peste cel al sărăciei relative, ceea ce exprimă o împrăștiere mai mare a gamei de venituri.

2. Pragul sărăciei relative a crescut de două ori mai repede în intervalul 2002 – 2011 decât fiecare dintre pragurile de sărăcie absolută, severă și alimentară ( de 3,8 ori la sărăcia relativă față de circa 1,9 ori la fiecare dintre ceilalți trei indicatori menționați)

Practic, deși în mod obiectiv sărăcia s-a diminuat la scara societății, sentimentul de sărăcie s-a menținut accentuat prin raportare la veniturile celorlalți. Cu toate acestea, se poate observa cum devoltarea economică la rate robuste de creștere a fost însoțită, pe lângă diminuarea rapidă a sărăciei absolute sau severe, de o ușoară creștere a sărăciei relative și invers. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În fine, pentru referință, prezentăm pragurile de sărăcie calculate pe baza datelor definitive din 2011 pentru tipurile cele mai frecvente de familii întâlnite în practică. Trebuie subliniat că stabilirea necesarului pentru o familie în cazul sărăciei relative ține cont de regulile OECD, care prevăd un coeficient de 1 pentru primul adult dintr-o gospodărie, de 0,5 pentru alt adult și de 0,3 pentru fiecare copil.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În schimb, pentru cazul sărăciei absolute, se utilizează o metodologie națională care atribuie valoarea de 1 fiecărui adult, 0,5 fiecărui copil și un factor de putere ( parametrul economiei la scară) de 0,9. Practic, o familie cu un copil nu se poate susține dintr-un salariu minim pe economie și ar avea nevoie de circa 955 lei net sau 1.300 lei pe cartea de muncă pentru a ieși oficial din sărăcie.

Publicat la data de 20.11.2013 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe 2016: calitate proastă, cantitate mare, preț și mai mare

crestere economica Datele furnizate de Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2016 arată aceeași valoare brută din anii anteriori...Citeste mai departe »

Marin Pana

Analiză / Elementul cheie pentru dezvoltare: mărfurile românești la export. Puncte tari și puncte slabe

comert-exterior România a revenit anul trecut la o valorificare superioară prin preț a produselor livrate la export dar rămâne la acest indicator semnificativ sub nivelul...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Scutul antirachetă, Rusia şi ordinea europeană. O tensiune insolubilă?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Antiliberalismul organic al Rusiei şi propensiunea spre autoritarism (amplificate de dimensiunile teritoriale imense, de dispreţul conducătorilor din toate regimurile ruseşti pentru libertăţile...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română