Săptămâna stand-up comedy în Parlamentul de la Bruxelles: audierea miniștrilor României

Mai mulți miniștrii români și-au prezentat miercuri, în Parlamentul European, prioritățile mandatului pe perioada Președinției României la Consiliul UE.

Toți oficialii români au citit din foi textele pregătite special – prezentări  cu multe generalități, unele absolut năucitoare, și foarte puține abordări concrete pentru progrese punctuale pe diferitele dosare preluate de la Austria.

Cele mai dificile momente s-au dovedit însă cele 10 minute în care fiecare ministru român a trebuit să răspundă la întrebările eurodeputaților membri ai comisiilor de specialitate. Toți au dat răspunsuri evazive, fapt care nu i-a scutit întotdeauna de gafe.

După ce au recitat ”poezia” învățată, Carmen Dan și Tudorel Toader, de exemplu, s-au scuzat că timpul nu le permite abordarea tuturor interpelărilor și au promis că vor reveni cu răspunsuri în scris.

Petre Daea, aproape la fel de spectaculos ca Viorica Dăncilă 

Unul dintre cei mai ”spectaculoși” în prestație a fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a deschis ziua la Comisia pentru Pescuit, acolo unde la sesiunea de întrebări a vorbit despre sinergii, cormoranii care înoată în piscine, în România, și apă, care este lacrima naturii.

Întrebat despre domeniile de pescuit ale Marii Britanii, Petre Daea a răspuns în stilul său poetic, asigurând auditoriul că înțelege foarte bine Brexit-ului, dar si ”furtuna pescarului”:

Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului, dar înțelege și furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura și nu găsește soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge și situația o dictează.

Întrebările ce i-au fost adresate s-au referit la îngrijorări concrete, domeniul fiind unul care ar putea afecta PIB al unor state în lipsa acordurilor necesare.

I s-a cerut să expună viziunea României pe Planul privind Marea Mediteraneeană sau planul pentru pescuitul de specii pelagice în Marea Adriatică, care s-a blocat la Consiliu, despre problemele din Marea Nordului, unde s-ar putea produce haos din cauza întârzierilor legislative, dacă se va ajunge la un acord pe Regulamentul de control, dacă s-a gândit la un plan B (cum există pe Transporturi) dacă Brexitul se va produce fără un acord, și despre cum pot fi puse în echilibru limitările impuse de protejarea mediului, pe de o parte, și importanța economică și socială a pescuitului, pe de altă parte.

Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât.

Pun în pericol un sector alternativ și un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp știind elementul de prohibiție pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poți găsi în interior în apele tale soluția de a crește anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună și, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul și a genera progres

Momentul Marius Budăi

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a încurcat paginile, în timpul prezentării din Comisia pentru Drepturile Femeii și Egalitate de Gen:

Am speranța că că un acord va putea fi obținut în cel mai scurt timp, astfel încât domeniul ocupării …

(aici schimbă foile și sare la alt subiect – n. red.)

… și eglitatea între femei și bărbați reprezintă …

(realizează că a greșit și își cere scuze, ia o altă coală, nici aceasta nu pare să fie cea portivită – n. red.) 

… afacerilor sociale să beneficieze de o autoritate care să ofere un sprijin suplimentar statelor membre. 

În Comisia pentru Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen și-a început răspunsurile cu o mărturisire ce ar fi trebuit să-i convingă pe eurodeputați că mandatul său va fi un succes:

Dați-mi voie să vă spun două–trei chestii importante despre mine. Sunt un vechi lucrător în sistemul de asistență socială…

și a continuat amintind că a trecut prin toate segmentele sistemului, de la protecția copilului, până la sistemul de pensii.

La finalul audierii din Comisia pentru Egalitate de Gen, ministrul a luat-o prin surprindere pe președinta Vilija Blinkeviciutev (eurodeputat lituanian, membră în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților), sărutându-i mâna:

Nicolae Bădălău – 3 minute din 10 alocate: restul a fost improvizație, atât cât se pricepe să improvizeze Nicolae Bădălău

Nicolae Bădălău, ministrul Economiei, a citit, cu multe poticneli și fără să-și ridice privirea din coli, nu doar prezentarea priorităților mandatului, ci și un răspuns. Cu toate acestea, a greșit de mai multe ori, de exemplu, referindu-se la planul de stimulare a Inteligenței Artificiale made in România, în loc de made în Europe, cum este în realitate.

A dorit să încheie cât mai repede, dar așteptarea celor din sală l-a obligat să ofere și câteva răspunsuri.

„Materialul era mult mai larg, dar primeam semnale din dreapta (unde se afla Jerzy Buzek, președintele Comisiei Industrie, cercetare și energie – n. red.) să închei mai repede, că trecusem timpul…”, a explicat Nicolae Bădălău.

A încercat să-și limiteze răspunsurile la întrebarea venită din partea colegului său de partid, Dan Nica, răspuns citit de pe foile primite de la echipa ce-l însoțea, dar a fost obligat să improvizeze, întrucât nu consumase decât trei din cele 10 minute disponibile, iar sala aștepta în tăcere și cu ochii pe el alte lămuriri solicitate.

I s-au pus două întrebări referitoare la Fondul european de apărare:

• Aș dori să vă întreb care sunt șansele percepute de președinția României ca până la alegerile europene să fie posibilă redactarea unor compromisuri. Eu cred că Fondul european de apărare ar putea să ofere impulsuri de dezvoltare a industriei militare europene, care nu se află într-o situație prea bună. Aș dori să primesc cel puțin o declarație de intenție privind acest dosar.
• Aș vrea să știu cum gândiți să asigurați un echilibru geografic în programul de apărare, pentru că este un subiect care se discută foarte mult în Parlament, mai ales că este primul program de acest fel.

Acesta a fost răspunsul oferit „la liber” de ministrul Bădălău, în timp ce-și pipăia verigheta de aur, referitor la „Fondul pă apărare”, un subiect „extrem de important”:

Noi încercăm prin fondul ăsta să creăm un fond la care să aibă bază absolut toate țările membre, cercetare, producere etc., dar urmând ca țările europene să aibă între ele negocierile vizavi de capabilitățile și de modul cum le vom așeza geografic și în funcție de pericolele care sunt în imediata apropiere.

E mult mai complicat și dumneavoastră știți că subiectul ăsta e mult mai delicat și din alte puncte de vedere vizavi de așezarea geografică, mai ales pentru unele țări care… dar, eu sunt convins că la nivel european vor exista parteneriate pe care trebuie să le dezvoltăm vizavi de Fondul de apărare (…)

Dacă nu sunteți mulțumit, spuneți-mi și intru în detalii.

Pe subiectul industrializării, ministrului Bădălău i s-au cerut câteva propuneri concrete pe care România le are pentru politica industrială europeană, dar nu a oferit niciuna.

Tudorel Toader și-a prezentat ultima idee: sancționarea demnitarilor care critică România în străinătate

Prezenți miercuri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne(LIBE) a Parlamentului European, Tudorel Toader și Carmen Dan, miniștrii care vor conduce Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne), nu au putut enumera niciun dosar pe care speră că-l vor închide în cele șase luni în care România deține președinția Consiliului UE.

Cei doi au enumerat prioritățile mandatului, dar nu au putut răspunde concret referior la ceea ce au de gând să finalizeze sau ce pași intenționează pe pachetele legislative foarte importante care sunt blocate de mai mult timp – reformarea sistemului de azil, Regulamentul Dublin, Directiva pentru returnarea cetățenilor din țări terțe, pachetul SICA, Directiva antiscriminare etc.

“Suntem determinați să facem progrese pe toate dosarele”, a declarat Carmen Dan, ministrul de Interne.

Pentru toate întrebările punctuale, cei doi miniștri au promis că vor răspunde în scris în perioada imediat următoare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a folosit timpul alocat răspunsului la întrebările europarlamentarilor din Comisia LIBE pentru a-și justifica intențiile legislative la nivel național, în contextul în care mai mulți deputați europeni și-au exprimat îngrijorarea față de reformarea sistemului judiciar din România și de nou anunțata OUG privind reluarea proceselor judecate de completurile de cinci judecători.

Judith Sargentini, eurodeputat olandez, a explicat că președinția Consiliului UE înseamnă a conduce prin puterea exemplului, “dar, dumneavoastră subminați încrederea reciprocă și puneți în pericol cooperarea judiciară la nivelul UE“, iar Sophie in ‘t Veld (tot eurodeputat olandez) i-a cerut ministrului Toader să se angajeze că va respecta cuvând cu cuvânt recomandările Comisiei de la Veneția.

De asemenea, Helga Stevens s-a referit la măsurile coaliției de la București care subminează lupta anticorupție: “Acest stat ne îngrijorează cel mai tare din UE, fiind dată situația statului de drept, independența sistemului judiciar. Am studiat îndeaproape ce s-a întâmplat și vă cerem să nu luați nicio măsură care ar legaliza de fapt corupția. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum. Raportul recent MCV față de România a fost cel mai critic din toate timpurile. Cum răspundeti?”.

Ministrul Toader a sugerat în finalul intervenției sale că pregătește o reglementare pentru sancționarea demnitarilor care denigrează în străinătate România, un subiect despre care a mai vorbit și anul trecut:

S-a făcut o remarcă la care eu subscriu, mandatul pe care un demnitar, inidferent de nivelul lui, îl are, este de a promova valorile naționale și nicidecum de a denigra țara de origine.

Lucrez la un codex penal european, sunt țări cu stat de drept mai înalt decât România care sancționează denigrarea țării de către demnitarul țării.

A încheiat, ”apoteotic”, Viorica Dăncilă

Premierul Viorica Dăncilă a avut o exprimare neobișnuit – chiar și pentru domnia sa – de bizară, miercuri, cu ocazia discursului susținut la Bruxelles, la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Șeful Guvernului a spus că România va organiza un eveniment care-și propune să contribuie la ”sprijinirea combaterii negaționalismului și a Holocaustului”.

”Negaționalism” este un cuvânt care nu există în limba română. De asemenea, ”combaterea Holocaustului” este o exprimare nepotrivită și incorectă. Holocaust este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ 6 milioane de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

”În luna martie 2019, vom organiza un eveniment care-și propune să contribuie la sprijinirea combaterii negaționalismului și a Holocaustului, prin reuniunea la București a reprezentanților celor mai relevante muzee guvernamentale din Europa și nu numai, în domeniul istoriei Holocaustului.” – a spus, miercuri, premierul Viorica Dăncilă, aflată la Bruxelles.

Câteva ore mai târziu, aflată la sediul NATO într-o declarație de presă alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, premieurl Viorica Dăncilă a recidivat:

”Consolidarea posturii de apărare și descurajare (subl. red) a Alianței în ansambul său rămâne o prioritate care necesită eforturi susținute din partea tuturor aliaților…” – a afirmat premierul României.