Situaţia se precipită pentru Grecia, care trebuie să plătească, vineri, 300 de milioane de euro, o tranşă din datoria către FMI. Unii miniştri greci au lăsat să se înţeleagă că Atena nu ar putea să achite această datorie. În plus, 1,2 miliarde de euro ajung la scadenţă peste alte două săptămâni.
Mai mulţi oficiali ai zonei euro se tem că, fără un acord în această săptămână, Grecia nu va avea timp să aprobe şi să implementeze lista de noi reforme economice înainte de finalul lunii iunie, cănd expiră programul de bailout.
Iar această incertitudine a dus la masive retrageri din băncile greceşti: nu mai puţin de 800 de milioane de euro au fost retrase de către greci în numai două zile ale săptămânii trecute.
Întâlnirea de la Berlin: cancelarul Merkel nu vrea ca subiectul Grecia să monopolizeze reuniunea G7
Troica finanţatorilor Atenei (FMI, BCE şi UE), François Hollande şi Angela Merkel au căzut de acord în cursul unei reuniuni desfăşurate luni seară „să acţioneze cu şi mai mare intensitate” pentru a aduce pe linia de plutire Grecia, ţară aflată în pragul incapacităţii de plată.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-au alăturat, cu discreţie, preşedintelui francez şi celui al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la dineul dat de Angela Merkel la berlin, pentru a discuta despre economie.
La finalul reuniunii, cu puţin înainte de miezul nopţii, cancelaria germană a informat că participanţii intenţionează să rămână „în strâns contact în zilele următoare”, atât „între ei, cât şi cu guvernul elen”. Totuşi, conform unei surse diplomatice citată de AFP, cei cinci nu au discutat şi cu premierul grec, Alexis Tsipras.
Potrivit cotidianului Die Welt, cei cinci participanţi au vrut să adopte „o poziţie comună” pentru a face Greciei „o ultimă ofertă”, iar prim-ministrul Tsipras „ar fi primit telefon din partea troicăi”.
Acest summit neaşteptat a avut loc într-un moment în care negocierile trenează între Atena şi creditorii săi, membrii UE şi FMI. Cei din urmă cer Atenei reforme concrete şi reduceri bugetare, înainte de a debloca o ultimă tranşă de ajutor, de aproape 7,2 miliarde de euro, din planul de susţinere financiară în valoare de 240 de miliarde de euro convenit în 2010.
Vineri, cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe ai G7, desfăşurată la Dresda, Washingtonul a lansat un apel părţilor implicate „să acţioneze”, în contextul în care eventualitatea unei incapacităţi de plată a alimentat speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro.
Cancelarul german nu ar vrea ca problema elenă să umbrească lucrările summit-ului G7 pe care îl va găzdui în Bavaria, la sfârşitul acestei săptămâni.
Potrivit unor surse germane citate de politico.eu, la Berlin s-a discutat despre prelungirea ajutorului acordat greciei pe termen scurt, fără a relaxa însă condiţiile. Creditorii vor reforme în domeniul sistemului de pensii şi al pieţei muncii, dar şi continuarea privatizărilor.
Liderii reuniţi la Berlin şi-au pus problema păstrării Greciei pe linia de plutire pe termen mediu, iar principala preocupare a fost cum să ajute Atena să treacă vara. O opţiune ar fi extinderea actualului program de bailout, pentru a mai câştiga ceva timp pentru negocierea unuia nou.
Concesii şi sfidări
Premierul elen Alexis Tsipras a publicat zilele acestea un comentariu în Le Monde în care afirmă că solicitările Europei sunt „absurde” şi sunt „începutul creării unei monstruozităţi birocratice care va duce la o Uniune Europeană total străină de principiile fondatoare. (…)
Acele ţări care refuză să îngenuncheze în faţa noii autorităţi soluţia va fi simplă: pedepse dure. Austeritate obligatorie. Şi chiar mai rău, mai multe restricţii porivind libertatea de mişcare a capitalurilor, sancţiuni disciplinare amenzi şi chiar o monedă paralelă”.
Prim ministrul grec a anunţat, potrivit Reuters, că a trimis creditorilor o propunere comprehensivă de reforme luni noaptea şi le-a cerut liderilor europeni să o accepte pentru ca acordul să poată fi semnat.
„Am trimis un plan realist pentru iesirea Greciei din criză. Un plan realist, a cărui acceptare de către instituţiile, creditorii şi partenerii europeni va pune capăt scenariilor privind diviziunile în europa. Nu aşteptăm ca ei să ne facă o propunere, Grecia propune un plan”, a repetat premierul.
Planul include, pentru prima dată, propuneri de reformare a sistemului de pensii, mai arată Reuters. Documentul apare în urma unei reuniuni la Atena dintre premierul Tsipras şiechipa de negociere de la Bruxelles.
Guvernul grec va plăti datoria scadentă vbineri, de 300 de milioane de euro, dacă se va ajunge la un acord cu creditorii, a arătat un oficial grec. Iar comisarul european Pierre Moscovici a indicat faptul că se avansează lent în discuţii, însă oficialii greci încep să facă nişte concesii.
„Grecia a fost flexibilă în privinţa pensiilor de multă vreme, s-a arătat dispusă să renunţe la încurajarea pensionării timpurii şi să recurgă la fuziunea fondurilor de pensii”, a afirmat un oficial de la Atena.
Totuşi, public, miniştrii greci continuă să fie sfidători în declaraţii. Aceştia afirmă că nu se vor supune şantajului creditorilor, că nu vor accepta ultimatumuri. Însă reuniunea de la Berlin i-a pus pe gânduri, cu atât mai mult cu cât aceştia lucrează la un plan fără a-l fi contactat şi pe premierul grec.
