România se pregăteşte să intre în săptămâna de foc a negocierilor europene pentru bugetul UE 2014-2020 cu poziţii confuze la vârf, pe fondul campaniei electorale.
Marţi, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, miniştrii reuniţi la Consiliul Afaceri Generale (CAG) vor încerca să pregătească propuneri coerente, utilizabile joi şi vineri la Consiliul European, unde şefii de state sau de guverne din UE trebuie să ajungă la un acord privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii 2014-2020.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a venit cu o propunere CFM 2014-2020 care a reuşit să nemulţumească atât statele net contributoare cât şi pe cele net beneficiare.
Proiectul belgianului prevede reducerea cheltuielilor cu 74,5 miliarde de euro faţă de varianta avansată de Comisia Europeană.
Cel mai adânc, proiectul lui Van Rompuy taie de la Politica de coeziune – 29,5 miliarde de euro şi de la Politica Agricolă Comună – 25,5 miliarde de euro.
Statele donatoare şi mai ales cele din nordul Europei – între care Marea Britanie, Suedia, Olanda – cer tăieri mai adânci de cheltuieli, de 100-200 de miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei.
Londra a lansat semnale neoficiale că îşi va folosi dreptul de veto în Consiliul European, dacă UE nu va merge pe cheltuieli reduse măcar cu 20 de miliarde de euro faţă de proiectul lui lui Van Rompuy, ceea ce înseamnă tăieri de aproape 100 de miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei.
De partea cealaltă, statele net beneficiare de fonduri europene critică şi ele proiectul lui Van Rompuy, dar, bineînţeles, pentru tăierile pe care le consideră prea drastice.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a subliniat că propunerile lui Van Rompuy sunt inacceptabile pentru Spania.
”Primul document prezentat de Comisia Europeană ni s-a părut un bun punct de plecare. Al doilea document, prezentat de domnul Van Rompuy, ni se pare pur şi simplu inacceptabil. Sper că vom putea ajunge la un acord, întrucât nu putem fi de acord cu reducerea fondului pentru Politica Agricolă Comună sau a fondurilor de coeziune”, a spus Rajoy, la Summitul Ibero-american de la Cadiz, sâmbătă.
Statele beneficiare au, însă, şi un aliat puternic din rândul donatorilor – Franţa. Guvernul socialist de la Paris s-a arătat cel mai deranjat de tăierea de fonduri de la Politica Agricolă Comună.
”Nu acceptăm propunerea de diminuare cu 25 de miliarde de euro a PAC. Mijloacele bugetare trebuie să fie alocate în mod echilibrat marilor politici ale Uniunii Europene”, a spus ministrul delegat pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve.
Prins la mijloc în procesul de negociere, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, continuă să-şi susţină proiectul de buget multianual, care ar mulţumi statele net beneficiare de fonduri europene, dar care ar atrage furia donatorilor, şi aşa nemulţumiţi de proiectul lui Van Rompuy, de reducere cu 74,5 miliarde de euro a cheltuielilor
Barroso atrage, însă, atenţia asupra unei mize şi mai mari decât un buget sau altul: consensul şi semnalele sale la Consiliul European.
”Comisia continuă să considere că propunerea sa este cea mai bună pentru creşterea în Europa. Dacă nu se va ajunge la un acord, va fi rău pentru Europa, iar mesajul trimis va fi că ţările europene nu sunt în stare să adopte un buget pentru următorii ani”, a comentat portughezul, la Summitul Ibero-american de la Cadiz.
România în negocierea bugetului multianual al UE
Liderii români par să împărtăşească aceeaşi poziţie, în linii mari, privind cadrul Financiar Multianual 2014-2020 – România are nevoie să primească cel puţin aceeaşi alocare de fonduri europene ca în exerciţiul 2007-2013 şi susţine, prin urmare, proiectul Comisiei Europene, nu pe cel al preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Însă pe fondul campaniei electorale din România, între preşedintele Traian Băsescu şi Guvernul Victor Ponta au apărut divergenţe privind mijloacele pe care România le va folosi pentru a-şi afirma poziţia la Consiliul European din 22 şi 23 noiembrie.
Premierul Ponta a ameninţat public că România îşi va folosi dreptul de veto în Consiliul European, împotriva variantei Van Rompuy de buget.
”Din punctul de vedere al României, al Guvernului României, propunerea recent prezentată de către preşedintele Van Rompuy, care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, evident defavorabile României, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia guvernului, de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile, această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor”, a afirmat Ponta joia trecută.
În replică, preşedintele Băsescu l-a ironizat pe premier, calificând drept ridicolă ameninţarea cu vetoul pe care România l–ar ridica în faţa statelor net contributoare.
De la anunţul de ieri, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto. Cred că sesizaţi ironia. Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles.
Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul. De opt ani, nu am văzut niciun stat depunând, făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. Nu am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii”, a replicat Băsescu.
În schimb, Victor Ponta a sublniat ulterior că propunerea lui Van Rompuy înseamnă tăieri de 8 miliarde de euro numai pentru România şi a insistat ca Băsescu să folosească vetoul la Consiliul European.
”Propunerea preşedintelui Van Rompuy, ultima propunere, cea faţă de care eu sunt absolut decis că România trebuie să spună categoric „nu”, presupune alocarea pe fonduri de coeziune pentru România cu o scădere de 5 miliarde de euro faţă de propunerea Comisiei Europene şi pe politica agricolă de 3 miliarde, împreună 8 miliarde.
Tăind repede zerourile, înseamnă 400 de euro pentru fiecare dintre cele 20 milioane de cetăţeni. 400 de euro mai puţin pentru fiecare dintre dumneavoastră din fonduri europene, ca să înţelegeţi pentru ce votează domnul Băsescu”, a spus Ponta, sâmbătă, la Bistriţa.
Până în acest punct, discuţia pare să meargă doar în retorica specifică a campaniei electorale româneşti, Băsescu fiind pus de Ponta în situaţia de a alege între a accepta tăierea de fonduri europene pentru România şi a-şi supăra aliaţii europeni din statele net contributoare, ca Angela Markel, cancelarul Germaniei.
Pe de altă parte, utilizând dreptul de veto, cum cere premierul, Băsescu ar risca să bage România în ofsaid: având în vedere că deciziile la Consiliul European se iau în unanimitate, statele net beneficiare pot să lase Bucureştiul să se opună în locul lor tăierilor de fonduri, fără ca ele să-şi pericliteze relaţiile directe cu statele donatoare.
