Șansa pe care România o ignoră: întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă. O analiză în contextul UE

de Marin Pana | 27.10.2016 .

economie-pib-crestereRomânia se situează pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea întreprinderilor care înregistrează o creștere rapidă (vezi definirea conceptului), cu un procentaj de numai 2,3%, de patru ori mai mic față de media europeană.

În aceste întreprinderi, lucrează aproape 200 de mii de salariați, respectiv 6,7% din  numărul total al persoanelor angajate, poziționare ceva mai bună doar prin faptul că trece de jumătate din media UE.

Definirea conceptuluiO întreprindere cu creștere rapidă – ICR – (de cel puțin 10%) este o întreprindere cu o creștere medie anualizată a numărului de angajați mai mare de 10% pe an pe o perioadă de trei ani și care are cel puțin 10 angajați la începutul perioadei de creștere.

După noi, mai apare la foarte mică distanță doar micul Cipru, cu 2,2%, 70 de întreprinderi și mai puțin de 5.000 de angajați în ele, ceea ce face puțin relevantă statistica de țară și ne trimite pe noi, la mare distanță de restul Europei ( vezi tabelul de mai jos) tocmai la coada bunelor practici europene de afaceri.

1

Click pentru mărire

Este o poziție care merită o investigare detaliată a datelor și luarea unor măsuri urgente din partea factorilor de decizie. Mai ales că imediat deasupra noastră în clasamentul UE, Italia apare cu o pondere aproape triplă a întreprinderilor ICR.

Ceea ce sugerează că avem o mare problemă în acest domeniu, greu de explicat doar prin variațiile statistice.

Ca model de dezvoltare, ar fi util să luăm aminte la două țări importante cu același procentaj de întreprinderi cu creștere rapidă și situate între primii trei parteneri în comerțul exterior al României, Germania și Franța. Astfel, Germania are un număr de întreprinderi ICR și de salariați aferenți mai mult decât dublu față de sora noastră latină, ceea ce reflectă efectele pozitive ale unui spirit antreprenorial mai pronunțat.

În Balcanii de care suntem aproape, Bulgaria și Croația înregistrează valori cu mult mai mari decât noi la ponderea ICR, peste pragul de 10% și peste media europeană.

De reținut pentru cine se străduie să creeze condiții favorabile mediului de afaceri și cine nu, vecinii de la sud de Dunăre au și cea mai mare pondere celor angajați în întreprinderi ICR la nivelul UE, după Irlanda și Marea Britanie.

Cealaltă vecină din UE, Ungaria, se află și ea în topul ponderii întreprinderilor ICR și aproape egalează Bulgaria la procentajul salariaților care lucrează în astfel de întreprinderi. Dacă nu uităm și la situația din țările baltice, ar trebui să luăm serios aminte și să ne punem întrebări privind competitivitatea în perspectivă a întreprinderilor românești.

În fine, Polonia, modelul nostru proxim ca mărime, grad de dezvoltare și structură a economiei, ne surclasează evident, cu un procentaj ICR situat peste media europeană. Aflat acolo unde ar trebui să fie, unde îi dă dreptul mărimea și o duce interesul, alături de Spania.

De remarcat, pentru a nu știu câta oară, absența datelor referitoare la Grecia pentru o cercetare statistică ceva mai specializată și mai complexă. Este greu de spus dacă acest lucru a fost cauzată de criza pe care o traversează această țară după deciziile greșite ce au dus la explozia datoriei publice sau în declanșarea crizei a contat lipsa de informații și/sau neglijarea datelor statistice existente.

Dacă se face raportarea numărului de salariați la numărul de întreprinderi cu creștere rapidă, România iese în evidență foarte ușor, ca fiind țara din Uniunea Europaenă cu cea mai mare medie (163 salariați/ICR), aproape dublă față de media europeană de numai 84 salariați/ICR. Ceea ce sugerează că problema este puternic localizată la nivelul întreprinderilor mici și, dată fiind media, afectează mult mai puțin întreprinderile mijlocii și mari

Oarecum paradoxal, tocmai poziția foarte slabă pe care o deținem în prezent în ceea ce privește întreprinderile mici cu dezvoltare rapidă generează potențial de creștere și ne creează o oportunitate de a lua măsuri pentru stimularea celor care vor să se dezvolte și să creeze noi locuri de muncă.

Factor esențial pentru dezvoltarea economică plus păstrarea competitivității dar și pentru echilibrul bugetar.

Publicat la data de 27.10.2016 .

6 comentarii

  1. Klopo_Tare
    28.10.2016, 4:50 pm

    Nu este vorba de nici o ignorare – este o politica deliberata de subdezvoltare a IMM-urilor, prin impozitare de gen forfetar, care are ca scop impiedicarea aparitiei unei clase de mijloc care sa dizloce prin reprezentantii ei clasa politica parazitara actuala.

  2. CALIMAN EUGEN
    29.10.2016, 12:57 pm

    Aceasta situatie reflecta ca nimic altceva, lipsa industriei nationale si straine pe care sa se “articuleze” intreprinderile mici, profilate pe productie si servicii industriale.Pina la reindustrializarea Romaniei, aceasta situatie nu se va schimba, deoarece ea nu este una “teoretica”, de schimbat prin creionul cuiva, ci una care necesita un “proiect de reindustrializare” nationala si straina…

  3. babic
    30.10.2016, 12:20 pm

    CALIMAN EUGEN
    Reindustrializare. Mai corect INDUSTRIALIZARE, deoarece ceea ce am avut noi pana in 1990 a fost o risipa fantastica de resurse, o falsa industrializare,care la prima deschidere a granitelor a fost pur si simplu spulberata, dle Caliman !

    Deci, industrializare. Care se face prin crearea conditiilor ca aceasta “planta”sa creasca. Infrastructura, stabilitate fiscala, mediu de afaceri corect, fara coruptia endemica care creste peste tot la noi.

  4. CALIMAN EUGEN
    31.10.2016, 9:44 am

    D-le Babic,
    1.In domeniul economic sau industrial nu exista “false active”, ci doar unele mai moderne sau mai uzate moral (si fizic), care pot fi cuprinse in procese de cooperare economica si inlocuite, fie modernizate.
    Averea principala a unei natiuni este mai ales structura umana si profesionala formata in astfel de “false industrializari”, utilizabila in procesele de re (sau) industrializare.Dovada acestei posibilitati a fost in cele doua uzine de autoturisme preluate de Ford si Renault, datorita existentei structurii umane de la vechile uzine comuniste.
    Daca proiectul national sau de “tara” “Iliescu-FDSN (PSD)” din iunie 1992 nu ar fi spus NU! privatizarii prin terapia de soc (invers ca in Polonia P.M. Balcerowicz), capitalul strain ar fi realizat acelasi lucru ca la Craiova si Mioveni!Daca proiectul de tara postcomunist aratat nu bloca drumul spre capitalism si privatizare/liberalizare economica, Romania era una din cele mai industrializate tari din Est!In economie nu exista “industrializare falsa” ci industrializare modenizata si adusa la zi ca tehnologie si produse, fie dezindustrializare prin proiecte nationale care blocheaza prin (lozinci populiste) acest process.Nu ne-am “vindut tara” si am “dezindustializat-o”, iar procesul invers, este “reindustrializarea”, printr-un proiect de tara asemanator celui care a “industrializat” Coreea de Sud intr-o generatie!
    2.Strategiile de tara sau domeniu, ramin simple surogate economice, prin care de ani de zile sintem amagiti de politicieni si partide ca vom progresa economic, cind de fapt ele sint teorie goala, fara directie si obiective economice si industriale concrete, fara evaluare de resurse, termene si rezultate concrete privind evolutia tarii, fara nimic care sa poata aseza ceva in locul economiei si industriei nationale disparate in buzunarele lor…
    3.Reindustrialzarea nu se face de la sine sau prin conditionari fiscale / financiare pe care nu le poate asigura o tara ajunsa esuata.Ea se face printr-un proiect national care “organizeaza” acest proces creind conditiile la care va referiti, dar atragind interesul investitorilor industriali, prin aducerea indicelui de competivitate/functionaltate economica nationala catre cifra 1.Cu indicele actual 74, mai prost ca al tarilor africane, dupa 2008 au disparut investitorii straini, indiferenti la competitia de elaborare a “strategiilor” teoretice – asteptind un proiect de tara care sa organizeze in detaliu reconstructia economica si industriala, a carei semnal de incepere este imbunatatirea indicelui de competitivitate economica nationala.Acesta trebuie avut in vedere si sa ia locul strategilor teoretice sterile elaborate de la nivel de tara pina la cel de comuna de 20 de ani!Rezultatul lor, este Romania de azi – saraca, bolnava, emigrata si evitata de toti investitorii straini!

    • Klopo_Tare
      31.10.2016, 10:56 am

      Aveti o cumplita dreptate, domnule Caliman. De ce cumplita? Pentru ca trenul industrializarii a trecut – PENTRU TOATA LUMEA! Industrializarea s-a incheiat practic in toata lumea, odata cu aparitia cuplului Robotica(+3D printing)-Inteligenta Artificiala(+senzori ultraperformanti si ultraieftini). Acest cuplu practic dizloca oamenii din majoritatea profesiilor, transformand industria in servicii (aceasta transformare a avut loc treptat, fiind un curs natural al lucrurilor. Mai intai a avut loc transformarea sectorului primar in industrie (agricultura a pierdut majoritatea angajatilor, in SUA doar 2% din forta de munca mai lucreaza in agricultura si probabil inca cateva procente in extractia miniera si petrol. Acum urmeaza transformarea industriei in servicii. Ce inseamna asta? Ca daca am o idee de afacere/produs, nu imi mai creez o firma, un brand, cu toata linia de actiune aferenta – cumpararea de utilaje, teren, angajarea de proiectanti, ci pur si simplu creez un brand virtual, angajez o firma de design si proiectare care imi proiecteaza produsul, ma duc cu proiectul la o firma chinezeasca (acum, ca mai tarziu voi merge la o firma de 3D printing si manufacturare robotica din fiecare tara inc are imi lansez produsul), si in final sar peste angrosistii clasici, ducandu-ma direct la Amazon pentru distributia produsului meu. Singurul lucru necesar este gasirea de capital – in mod clasic dela banci si fonduri de investitii, dar acum exista crowdfunding, site-uri precum Indiegogo sau Kickstarter. Deci numai cu o idee patentata poti sa iti creezi un brand/produs! Industria clasica va fi trimisa catre produsele fabricabile in volume extrem de mari pentru necesitatile de baza ale vietii, iar faptul ca nu vor mai exista muncitorii clasici ai industriei va crea necesitatea unui universal basic income – venit universal de baza, care practic va inlocui salariul minim. Toate acestea au fost prevazute de Toffler in trilogia lui, Socul viitorului, Al treilea val, Schimbarea puterii (Powershift); termenul pe care el il foloseste pentru societatea actuala este Societate Post-Industriala, deoarece industria clasica a disparut practic. Cel mai bun exemplu este industria auto: astazi exista designeri consacracti carora li se solicta serviciile de catre firmele auto, ei proiectand caroseriile. Apoi serviciile proprii de proiectare creeaza motoare (adesea motoarele sunt fabricate inclusiv pentru firmele rivale, toate, inclusiv clientii, beneficiind de preturi reduse de pe urma acestui fapt), iar alte linii de fabricatie fac sasiuri/trenuri de rulare pentru mai multe tipuri de autoturisme, iarasi inclusiv pentru firme rivale. Tot in aceasta industrie robotizarea a ajuns la un grad foarte inalt. Dar viitorul acestei industrii este cu totul altul: http://newatlas.com/local-motors-strati-imts/33846/ prima masina in totalitate printata 3D. Deci in viitor te duci la designerul tau personal, definesti caracteristicile masinii pe care o doresti, iar acesta creeaza un “tipar” pe care il trimite atelierului Robo3D Printer local. In doua trei zile, depinzand de cat de aglomerat este, iti primesti masina (care va fi autonoma, nu va trebui sa o conduci tu). Poate va si zbura, cine stie?
      Toate aceste transformari vor afecta drastic societatea. Politicienii actuali vor disparea ca si clasa, deoarece oamenii, avand timp liber si nefiind grevati de nevoia de a munci pentru necesitatile de baza, vor fi capabili sa ii evalueze mult mai critic. Poate chiar sistemul actual va suferi schimbari atat de drasctice, incat va deveni de nerecunoscut pentru noi, oamenii de astazi. Ganditi-va cat de drastic a fost transformata societatea de Internet, o schimbare nu atat de drastica precum cele prefigurate de tentativa mea de predictie futurologica.

  5. CALIMAN EUGEN
    31.10.2016, 9:54 pm

    D-le Klopo-Tare,
    Aveti perfecta dreptate, iar aceasta schimbare mai ofera Romaniei un ragaz de 8 – 10 ani, in care sa “asimileze” celelalte 3 “revolutii industriale” pierdute (odata cu economia si industria nationala), spre a putea trece apoi la a 4-a revolutie industriala de care in mod corect vorbiti dvs.Daca in urmatorele doua legislaturi nu recuperam handicapul aratat (prin “proiectul national de reindustrializare”) imi este si teama sa ma gindesc in ce situatie economica dezastruoasa ajungem…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română