25 iulie, 2014

Alexander Bortnikov, directorul serviciului federal de securitate – FSB, care a înlocuit celebrul KGB, şi Mihail Fradkov, şeful Serviciului de Intermaţii Externe, sunt au fost adăugaţi pe lista neagră a UE, care prevede îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie, informează Bloomberg.

Numele celor 15 oficiali şi 18 entităţi ar urma să fie făcute publice în cursul zilei de vineri, în timp ce sancţiunile economice sunt analizate în fiecare capitală.

Canada trece la o nouă fază de sancţiuni împotriva Rusiei

Pe de altă parte, Canada a anunţat şi ea noi sancţiuni împotriva Rusiei. Guvernul de la Ottawa vizează industria de armament, sectoarele financiar şi energetic, a anunţat joi premierul Stephen Harper, relatează AFP.

După ce, în ultimele luni, a impus o serie de sancţiuni împotriva unor cetăţeni ruşi şi ucraineni proruşi, Canada a trecut la un nou nivel, lovind de-acum în circuitele financiare ale economiei ruseşti.

Vizând instituţii financiare, precum Gazprombank sau Vneşeconombank, sau companii din industria de armament, precum Kalaşnikov Concern, Canada impune „restricţii în privinţa finanţării prin emisiuni de bonduri” pentru societăţile-cheie ale economiei ruseşti.

Zece entităţi economice, două organisme separatiste din Doneţk şi Lugansk, şi opt oficiali ucraineni proruşi sunt avuţi în vedere de sancţiunile canadiene. Totodată, 43 de ruşi şi 40 de ucraineni sunt vizaţi de interdicţii de a călători în Canada.

Alte bariere în finanţarea economiei ruse: pierderea finaţării de la Banca Mondială

Tot Canada, alături de SUA, au mai anunţat că se vor împotrivi finanţării de către Banca Mondială a proiectelor din Rusia. Toate împrumuturile şi investiţiil Rusiei care vor fi supuse aprobării consiliului Băncii Mondiale nu vor primi şi votul celor două ţări.

Surse europene susţin că şi ţările Europei intenţionează să recurgă la aceeaşi măsură.

Mediul de afaceri european şi-a schimbat poziţia: este de acord cu sancţionarea Rusiei

Companiile germane şi olandeze, care s-au opus cu vehemenţă unor sancţiuni împotriva rusiei, având în vedere interesele economice, şi-au schimbat acum poziţia şi susţin o decizie în acest sens.

Preşedintele unei asociaţie a oamenilor de afaceri germani care sunt activi în Rusia a spus, într-un interviu, că firmele sunt pregătite să suporte orice fel de consecinţe în urma sancţiunilor, informează Reuters.

“Daca guvernul federal şi Uniunea Europeană (…) cred că rusia nu cooperează destul şi adoptă sancţiuni ferme, atunci să le sprijinim 100%”, a declarat Eckhard Cordes, pentru cotidianul economica german. „Daca pretul trebuie platit, atunci il vom plati”, a adaugat el.

Aceeaşi poziţie au adoptat-o şi companii olandeze, precum Shell sau Heineken. Doborârea avionului malaezian a schimbat chiar şi opinia celor mai fervenţi susţinători ai Rusiei. Ei au catalogat tragedia aviatică drept “un act inuman”.

Gigantul petrolier Shell a pierdut patru angajaţi în tragedia aviatică. Compania areactive în valoare de 5 miliarde de euro în Rusia şi a dat asigurări că se va supune oricăror sancţiuni internaţionale decise.

La rândul lor, reprezentanţii companiei Philips au spus că ceea ce s-a întâmplat este inaccetabil. Printre victime s-a numărat şi doi angajaţi ai acesteia.

Reprezentantul unei asociaţii care reuneşte 4000 de companii olandeze a afirmat că interesele economice nu trebuie să prevaleze şi că antreprenorii vor găsi alte surse de venit.”Nu trebuie să rămânem prietenoşi cu Rusia cu orice preţ”, a mai spus acesta.