Analiză

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului. Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească… Mai mult

11.01.2019

Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

Cronicile

Sănătatea și Educația – la loc comanda. Lumea protestează, sistemele se reorganizează

de Mariana Bechir 7.2.2017

Măsurile luate anul trecut de guvern pentru depolitizarea, transparentizarea și reprofesionalizarea Sănătății și Educației sunt în plin proces de anulare, prin deciziile luate la guvern în săptămânile în care atenția publică a fost focalizată pe proteste și Ordonanțele Justiției.

De la introducerea monopolului ”universitarilor” în administrația spitalelor, numirea directorilor de școli, ”reorganizarea” consiliilor consultative din Cercetare alcătuite prin concursuri la care au participat și universitari din străinătate,

La suportarea de către universități a creșterilor salariale din bugete proprii, ceea ce duce la reducerea numărului de studenți care studiază fără taxă în școlile publice.

Mai jos, câteva astfel de măsuri – de la decizie pilitică la finanțare, comparativ cu promisiunile făcute cu doar două luni în urmă de către majoritatea politică în programul de guvernare :

(Citiți și: ”Indexul european al sistemelor medicale: România, locul 35 (din 35), cu structură arhaică și plăți informale”)

Educația și Cercetarea – anulare, ”reorganizare”, subalocări bugetare

1-. Deși Ministerul Educaţiei avea, în programul PSD, o suplimentare de 5,4 miliarde de lei, proiectul de buget prevede alocări cu 7,89% mai puţin decât anul trecut.

S-a apelat la la un artificiu: execuția preliminată pe 2016, de 8,94 miliarde de lei în prima variantă de buget, a fost redusă la 6,54 miliarde de lei și astfel a rezultat o creștere falsă, cu 25,97 %, a sumei alocate educației.

În realitate, guvernul a alocat învățământului 8,24 miliarde de lei, în 2017, comparativ cu 8,94 miliarde de lei, execuție preliminată în 2016.

2. Schimbarea metodologiei pentru numirea directorilor de școli

Pe 7 ianuarie, noul ministru al Educației, Pavel Năstase, a semnat un ordin care schimba o regulă de bază din metodologia concursului pentru directori de școli.

Potrivit metodologiei ce stabilea desfășurarea examenului, directorii și adjuncții care nu au participat ori au pierdut concursul pentru post nu puteau rămâne în funcție dacă la școala respectivă nu a existat niciun câștigător.

Concursul s-a încheiat în decembrie, numirile pe baza acestei reguli începuseră, dar Pavel Năstase a modificat post-factum regulile și astfel a putut păstra vechii directori în funcție.

Prin concurs s-au ocupat 4.066 din 6.427 locuri de directori și 1.339 din 2.487 poziții de directori adjuncți. Până pe 20 ianuarie  

Reaminitm că, din 2008, niciun astfel de post nu s-a mai ocupat prin examen, ci prin așa numitele “detașări în interesul învățământului”, care aduceau adesea la conducerea școlilor lideri sau soții ale liderilor organizațiile locale ale partidelor aflate la guvernare, indiferent care au fost acestea.

3. Cercetarea: Cele mai mari patru universități acuză. “Reorganizarea organismelor din Cercetare” – prima mare încercare de politizare

În urmă cu 2 zile zile, rectorii primelor 4 mari universități din România trimiteau presei și guvernului o scrisoare de protest :

Noul minisru al nou înființatului Minister al Cercetării și inovării , anunța, printr-o adresă trimisă de la secretarul general al instituției că în Cercetare ”reorganizarea organismelor consultative”.

Organismele consultative ( Colegiul Consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi Inovare (CCCDI), Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (CNTTI) și Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) ) au mai fost reorganizate odată anul trecut , în urma unor cprocese complicate de alegere a componenței unora dintre aceste structuri ce erau puternic politizate.

Și-au depus candidatura atunci cercetători români din țară și din străinătate și s-a făcut o selecție transparentă și riguroasă.

Astfel că cele 4 mari universități (București, Babes-Bolyai, De Vest și Iași) protestează :

“Ne arătăm profunda îngrijorare față de modul în care conducerea Ministerului Cercetării și Inovării intenționează să schimbe componența, atribuțiile și modalitatea de funcționare a consiliilor consultative, așa cum anunță în adresele trimise președinților acestora.

Atragem atenția asupra faptului că toate aceste consilii au fost constituite în urma unor ample procese de consultare a comunității științifice din țară și diaspora, derulate respectând principiile transparenței, meritocrației și al integrității.

Membrii consiliilor consultative sunt cercetători cu reputație nu doar în țară. Mulți dintre aceștia reprezintă elite ale cercetării internaționale.

Mai mult, rolul acestor consilii este esențial în acest moment, într-o perioadă în care activitatea de cercetare și comunitatea științifică se confruntă cu multiple probleme ce țin nu doar de finanțare, dar și de alinierea la practicile comunității internaționale.

Astfel, atragem atenția că orice schimbare a componenței și a atribuțiilor acestor consilii, fără o consultare amplă a comunității, riscă să anuleze orice efort făcut în ultimul an, de recredibilizare și de consolidare a comunității științifice românești“.

Demn de menționat e că nici nu se pune problema creșterii cu 30% a bugetului Cercetării, așa cum arăta programul de guvernare al guvernului și nici să ajungem la 1% din PIB acordat acestui domeniu în următorii 4 ani.

4.- Subfinanțarea: Guvernul crește salariile cu banii universităților: fie cresc taxele studenților, fie scade numărul locurilor fără taxă

Pentru promisa creștere cu 15% a salariilor din învățământul superior, spune rectorul de la Universitatea de Vest Timișoara, nu au fost alocate fonduri suplimentare, iar instituțiile nu au bani pentru susținerea acesteia, deși sunt obligate să aplice decizia:

În spațiul public a fost avansată cifra de 15% drept media creșterilor salariale din învățământ. Ei bine, pentru învățământul superior sunt prevăzuți cu 0,3% mai puțini bani decât în 2016. Nu se spune în spațiul public că universitățile sunt lăsate să deconteze o parte importantă din această creștere, iar acestea nu au resursele necesare“, explică rectorul UV Timișoara.

Universitățile sunt obligate să își crească cheltuielile cu salarizarea, potrivit deciziei, mai spune comunicatul, dar sursele posibile vor afecta studenții, în condițiile în care alocarea pe 2017 pentru studenții „bugetați”este mai mică, aproape egală cu cea din 2016.

Soluția ar fi creșterea taxelor de școlarizare, dar atunci se va limita accesul la studii superioare: “chiar dacă universitățile ar crește taxele de școlarizare pentru a-și regla balanța de plăți, costurile creșterilor salariale ar fi suportate de o parte din studenți și de familiile lor, ceea ce ridică probleme mari de corectitudine față de aceștia”, spune comunicatul UVT.

Sănătate – Parlamentul reintroduce în spitale monopolul cadrelor universitare și anulează unele conflicte de interese

În luna ianuarie, Senatul a respins Senatul ordonanța fostului ministru tehnocrat Vlad Voiculescu privind numirea managerilor de spitale. Ordonanța de urgență respectivă, aprobată de Guvernul Dacian Cioloș în noiembrie 2016, scotea managementul spitalelor de sub monopolul cadrelor universitare și introducea noi incompatibilități și conflicte de interese pentru cei care conduc aceste unități.

Reglementarea elimina obligaţia ca managerii din spitalele clinice să fie cadru universitar sau medic primar, introducea concursuri pentru șefii de secții, extindea incompatibilitățile și situațiile de conflict de inetrese pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director.

După ce Senatul a respins ordonanța, Alianța Medicilor a lansat o petiție pentru păstrarea reglementărilor introduse de Vlad Voiculescu, urmând ca ea să fie depusă la Camera Deputaților, camera decizională în acest caz.

Între timp, noul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a continuat să numească fără concurs șefi de spitale. 

Așa a ajuns Adriana Nica, partenera de viață a lui Sorin Oprescu, manager la Spitalul Universitar de Urgență, acolo unde fostul primar al Capitalei a fost ani de zile director. Unul dintre imobilele pe care DNA a pus sechestru până la finalizarea procesului de corupție în care este judecat Oprescu îi aparține, de fapt, Adrianei Nica.

*
Profesioniștii din Sănătate și Educație protestează în fața măsurilor de ”reorganizare” din sisteme. Protestele sunt, însă, abia la început : și măsurile de repolitizare ale guvernului sunt abia la început.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Tratatul de la Aachen: Franța și Germania, în marș spre armata europeană

Iulian Soare

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au semnat marţi la Aachen (Germania) un nou tratat bilateral de prietenie, la 56 de ani… Mai mult

Stiri

Johan Meyer, Fondul Proprietatea: Ordonanţa 114 face rău României și cetățenilor săi

Adrian N Ionescu

Schimbările fiscale neașteptate din sectoare esențiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă sa afecteze serios potențialul de creștere al țării, potrivit estimărilor managerului de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Mastercard cu 570 de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a amendat marți Mastercard cu 570,6 milioane de euro, pentru că a încălcat regulile concurenței și a general astfel “creșterea artificială a costurilor… Mai mult

Stiri

Cursul leului: O șarjă de vânzări de euro a încetinit raliul monedei europene. Până la un nou „record istoric”: 4,7142 lei – media BNR

Adrian N Ionescu

Moneda europeană și-a continuat raliul, Banca Națională anunțând, marți la ora 13, o medie de 4,7142 lei / euro, într-o zi în care s-au înregistrat… Mai mult

Stiri

Conferință extraordinară RePatriot la Focșani, pe 24 ianuarie

Vladimir Ionescu

Colegiul Național Unirea va fi, joi, gazda celei de-a treia ediții a conferinței RePatriot de la Focșani. La conferința „Vrancea, Inima României” se anunță nume… Mai mult

Chestiunea

Document / Consiliului legislativ desființase ”Ordonanța lăcomiei” încă înainte de adoptare: Creați premisele unei economii centralizate, vă autoscutiți de răspundere fiscal-bugetară

Victor Bratu

Avizul dat în decembrie de Consiliul Legislativ pe Ordonanța 114 (cea care instituie, printre altele, ”taxa pe lăcomie”) conține nu mai puțin de 23 de pagini de observații și… Mai mult

Stiri

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere investigarea Adinei Florea – ar fi oferit Antenei 3 informații din dosare

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor îi solicită ministrului Justiției, Tudorel Toader, să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul procurorului Adina Florea. Procuror-șef adjunct la nou… Mai mult