Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite vârsta de pensionare

de Marin Pana | 2.8.2011 .

În urmă cu două săptămâni, Traian Băsescu cerea să nu se plătească arieratele din Sănătate, denunţând neregulile de la achiziţia de medicamente. Dar lipsa reglementării la aceste achiziţii nu are de-a face cu Sănătatea. În realitate, boala Sănătăţii nu este excesul de achiziţii şi nici abuzul de bine. Cifrele ne arată, necruţător, că la Sănătate trebuie dat, nu luat.

Cum stăm cu medicamentele faţă de alţii

În materie de cheltuieli pentru medicamente cu prescripţie, unde depăşeşte de puţin pragul de 100 de euro per capita, Romania se află pe penultimul loc în UE şi pe unul din ultimele locuri in Europa, depaşind doar Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. Ori, media europeană este de 450 de euro pe an.

La capătul opus al clasamentului se află Elveţia, Franţa si Belgia, unde cheltuielile ajung până în jurul valorii de 3500 de auro anual. Această proporţie confirmă rămânerea mai accentuată în urmă din perspectiva domeniilor sociale faţă de accesul la bunurile de consum occidentale.

Valoarea cheltuielilor cumulate cu sănătatea şi medicamentele pe cap de locuitor in Romania a scăzut de la 280 de euro în 2008 la 275 euro în 2010 şi doar 230 euro bugetaţi pentru 2011. Pentru medicamentele compensate se consuma circa 7-8% din bugetul sănătăţii, mult sub necesităţi, ceea ce agravează starea celor care nu-şi pot permite tratamentele prescrise.

Medicamentele în buget. Efectele perverse ale politicii de preţuri

Nici ca pondere a medicamentelor în totalul cheltuielilor pentru sănătate nu excelăm. Cu circa 22%, suntem mult în urma unor ţări precum Cehia, Ungaria sau Slovacia, care cheltuie pe medicamente în jur de 30%. Mai mult, circa 80% din medicamente sunt de import, ceea ce a afectat capacitatea de a satisface necesităţile pe baza fondurilor alocate şi a generat efecte perverse.

Peste 40% din medicamentele pe baza de prescripţie au fost înregistrate direct la preţul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar puţin peste preţul minim european. Ceea ce face ca peste 20% din medicamente să fie reexportate şi să nu mai ajungă la cetăţenii români.

Strategia minimizării preţurilor pare la mintea cocoşului, dar s-a dovedit a nu fi cea mai bună idee. Calitatea produselor păstrate neconform are de suferit până la a le face fără efect terapeutic. Sunt neglijate costurile de administrare ale medicamentelor şi conformitatea lanţului de distribuţie, impactul final al ratei de succes a tratamentului fiind ignorat.

Ori, scopul nu este să dăm medicamente ieftine, ci să asigurăm reuşita actului medical, cu reintegrarea rapidă a pacientului în activitatea productivă – acolo unde se produc banii în societate. Altminteri, s-ar fi gândit ei şi francezii sau nemţii sau spaniolii ş.a.m.d. să plătaescă mai puţin, că doar nu de manageri duceau lipsă.

Bugetul a rămas subdimensionat pentru sănătate. Sumele alocate s-au ridicat la 16,64 miliarde lei în 2008, 15,32 miliarde lei în 2009, o revenire la 17,49 miliarde lei în 2010 ( urmare a insistenţei FMI pentru stingerea unei părţi a restanţelor la plata medicamentelor neachitate de stat) şi 8,61 miliarde lei pe prima jumătate din 2011.

Pentru acest an, se conturează menţinerea la mai puţin de 3,5% din PIB a cheltuielilor publice cu sănătatea, adică la jumătate faţă de media europeană. Primele afectate au fost listele cu medicamente pentru bolnavii cronici. Mulţi dintre aceştia se găsesc de la 1 august în imposibilitate de a-şi procura medicamentele strict necesare. Ceea ce va agrava problemele din sănătate, cu consecinţe majore pe termen mediu şi lung.

Precaritatea sănătăţii lasă fără obiect creşterea vârstei de pensionare

Majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani este lipsită de sens, dacă nu va exista, ca regulă generală, şi capacitatea de a lucra la vârste mai înaintate.

Iar asta înseamnă sănătate.

De altfel, aşa–numita “speranţă de viaţă sănătoasă”, nici măcar nu poate fi evaluată de statistica oficială, tot din motivul lipsei de fonduri. Dar, s-a gândit cineva să privească problema global şi să vadă cât ne costă să nu ne coste sănătatea ?

Publicat la data de 2.8.2011 .

4 comentarii

  1. Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite vârsta de pensionare | Critic Atac
    4.8.2011, 8:40 am

    […] Sursa: CursdeGuvernare […]

    • Jianu Boicea
      20.10.2011, 9:30 am

      Care sanatate?…care strategie?!,cea fabricata la comanda in laboratoarelele de la Cotroceni intre un cub de ghiata cu ceva pahare de tarie si sunt coordonate de un medic?!! Este de-ajuns ca un consilier al presedintelui(medic pe la Cocarlati!)sa creeze un simulacru de strategie,fara a tine cont de conditiile reale din spitale,de zonele economice in care acestea isi desfasoara activitatea.S-a gandit cineva cum va fi populatia Romaniei peste cati-va ani(din punct al sanatatii?) daca in aceasta perioada nu ne ocupam de o alimentatie si sanatate corespunzatoare?,costurile se vor tripla.Interesant articolul.Sunt intru-totul deacord…. dar,doar asta-i deajuns???!

  2. Ping-pong cu Sănătatea (dar până când se vor juca unii pe banii privați ai contribuabilului, considerându-i publici – adică ai nimănui?)
    6.8.2011, 9:23 am

    […] Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite… […]

  3. Mihai Enciu
    20.1.2012, 3:22 pm

    Cred ca a privi omul ca pe o masina tinuta in functie de industria farmaceutica prin leacuri scumpe cu denumiri sofisticate parca nu prea este in regula. Este clar ca trebuie elaborate politici clare in domeniul sanatatii dar nu cred ca suma alocata pe plata medecamentelor pe cap de locuitor poate fi un indicator pentru starea de sanatate a unei natii. Cel mult, poate pentru profiturile infernale ale companiilor farmaceutice. Sindromul “o boala, o pastila” este motorul acestei nebunii. Oamenii trateaza totul cu o pastila. Au disparut si preocuparea pentru nutritie corecta si alimentatie sanatoasa dar si medicii specializati in tratamente naturiste. Industria alimentara furnizeaza clienti pentru cea farmaceutica iar asta este vizibil la o radigrafie sumara a ofertei de produse din magazine. Boala ne vine din raftul cu salam, iar leacul din cel cu medicamente. Cred ca acest mecanism trebuie stopat. Valoare alocarilor bugetare pentru consumul de medicamente poate fi si un indicator privind coruptia statului respectiv.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română