sâmbătă

20 aprilie, 2024

12 decembrie, 2016

salarizareLa întâlnirea de luni cu partenerii sociali, reprezentanții Guvernului au decis să lase în responsabilitatea viitorului executiv stabilirea salariului minim pe economie din 2017. Astfel, PSD va avea posibilitatea să-și asume nivelul asumat prin programul economic prezentat în campanie, de 1.400 de lei salariu minim brut garantat în plată, a explicat premierul Dacian Cioloș.

Dacă noul cabinet nu va fi format până pe 31 decembrie, va fi adoptată o Hotărâre de guvern prin care actualul nivel, de 1.250 de lei, va fi prelungit cu o lună.

Cel mai probabil, viitorul guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare de duminică, va fi format de PSD și ALDE.


„Viitorul guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie, garantat în plată în anul 2017, în condițiile în care partidul care a câștigat alegerile din 11 decembrie 2016 și-a asumat nivelul salariului minim în programul de guvernare”, a declarat premierul Dacian Cioloș, în ședința de luni a Consiliului Național Tripartit.

Partidul care a câștigat alegerile și-a stabilit o cifră clară în programul de guvernare, pe care și-a asumat-o politic. Dacă acest guvern ar lua o decizie pe baza negocierilor cu sindicatele și patronatele, cu o săptămână sau două înainte de instalarea noului guvern, ar putea fi acuzat că abuzează de responsabilitatea pe care o are.

Pe de altă parte, în cazul în care acest guvern ar promova o Hotărâre cu acea sumă, ar însemna că ne-am asumat-o  fără a avea vreo  analiză în spate”, a declarat primul-ministru Dacian Cioloș.

Conform promisiunilor din programul de guvernare prezentat în campanie, salariul minim pe 2017 ar urma să fie de 1.400 lei, față de 1.250 în acest moment.


psd-program-guv-salarii-si-pensii

(CITIȚI ȘI: Programul economic al PSD: 0% impozite pentru salariile sub 2000 lei, medici, IT-ști, agricultori și pe dividende. Scăderea deficitului la 2% în 2020)

De altfel, guvernul Cioloș s-a arătat foarte reticent în ceea ce privește resursele statului pentru o creștere a salariului minim la bugetari și impactul acestei măsuri asupra firmelor.

Săptămâna trecută, în cadrul negocierilor pe acest subiect, Ministerul Muncii a prezentat un studiu cu trei scenarii de majorarea a salariului minim garantat în plată, în condițiile în care sindicatele au solicitat creșteri de la 1.250 de lei la 1.350 sau 1.400 lei.

Impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ – o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, potrivit unui studiu realizat pentru guvern de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS).

(CITIȚI ȘI: Studiu: Scenariile creșterii salariului minim. Impactul)

“Se pare că în România creșterea costurilor – determinată de creșterea salariului minim – nu este compensată prin creșterea productivității”, este concluzia studiului. Acesta atrage însă atenția că “cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, cum reiese din modelul econometric utilizat pentru analiză.

Creșterea salariului minim garantat în plată nu va duce însă automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei, deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu sunt și beneficiare de ajutoare de stat (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei).

O creștere a salariului minim va face ca o parte din angajați plătiți cu minimum pe economie să nu mai beneficieze de banii de la stat pentru suplimentarea veniturilor, fiindcă ar depăși nivelul stabilit de lege pe membru de familie.

Asta ar reduce numărul familiilor de salariați aflate în stare de sărăcie și ar elibera statul de o parte mică din cheltuielile cu asistența socială. În opinia patronatelor, acest lucru ar însemna transferul unei părți mici din povara asistenței sociale către firme.

România are însă cea mai rată de sărăcie în muncă, potrivit statisticilor Eurostat.

(CITIȚI ȘI: Letonia și România, statele membre cu cele mai mari ponderi de angajați cu salarii mici)

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: