România se plasează pe antepenultimul loc între statele ca nivel al salariului minim brut, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu un nivel de 446 de euro.
În urma noastră figurează Bulgaria (286 euro) şi Letonia (430 euro) iar peste valoarea de la noi se află fostele colege de bloc socialist Ungaria (464 euro), Croaţia (506 euro), Cehia (519 euro), Slovacia (520 euro), Polonia (523 euro), Estonia (540 euro) şi Lituania (555 euro).
Un grup de cinci state, plasate spre sudul continentului, au salarii minime între 650 de euro şi 1.050 de euro ( Grecia – 684 euro, Portugalia – 700 euro, Malta – 762 euro, Slovenia – 887 euro şi Spania – 1.050 euro).
Celelalte state, situate în vestul şi nordul UE, practică salarii situate peste 1.450 euro, cu cea mai mică valoare a grupei în Marea Britanie (1.453 euro).
Deasupra ei apar Franţa (1.521 euro), Germania (1.557 euro), Belgia (1.594 euro), Olanda (1.616 euro) şi Irlanda (1.656 euro), cea mai mare valoare şi singura peste pragul de 2.000 euro fiind consemnată în Luxemburg (2.071 euro).
Precizăm că numai 22 dintre cele 28 de state membre UE au, stabilite prin lege, salarii minime la nivel naţional ( ţările care nu utilizează acest instrument sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia).
Salariul minim – raportat la puterea de cumpărare
Pentru a avea o referinţă internaţională, Eurostat a precizat că salariul minim în SUA pe luna ianuarie 2019 a fost de 1.098 euro, de puţin mai mare decât în Spania şi semnificativ mai redus decât în celelalte mari economii ale Zonei Euro.
De reţinut şi faptul că nivelul preţurilor diferă semnificativ între ţări, ceea ce face ca ecartul de salarizare să fie semnificativ mai mic în realitate decât apare dacă se iau valorile în euro.
Astfel, în UE, la paritatea puterilor de cumpărare standard (PPS), diferenţa între nivelul maxim şi cel minim se reduce la mai puţin de jumătate de la 7,2 la 1 la doar 2,96 la 1 (Luxemburg 1.646 PPS şi Bulgaria 557 PPS).
Evoluţia pe ultimii cinci ani
Evoluţia salariului minim brut în România, aşa cum apare în datele Eurostat la nivel de semestru al fiecăruia din ultimii cinci ani, este prezentată în tabelul de mai jos, cu observaţia că există o pauză de comparabilitate în această serie între S2 2017 şi S1 2018, după mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat ( atipică pentru statele UE), care a majorat oarecum artificial valoarea salariului minim brut.
Desigur, valoarea luată în calcul pentru cursul euro/leu a crescut între timp faţă de cea utilizată de Eurostat pentru primul semestru din 2019, dar diferenţa nu este una prea mare şi păstrează poziţia României în clasamentul european ( circa 438 euro la cursul de 4,75 lei/euro în loc de 4,66 lei/euro la valoarea de 2.080 lei stabilită de la începutul acestui an).
Se mai poate observa că salariul minim ar urma să crească în 2019 faţă de 2018 doar cu ceva mai mult de 9% la valori exprimate în euro. Adică sub nivelul prevăzut, tot în euro, de creştere a câştigului salarial mediu brut prognozat de CNSP ( 14%, de la 4.502 lei la un curs mediu de 4,6535 lei/euro la 5.163 lei la un curs mediu de 4,67 lei/euro)
În fine, foarte important, nivelul de taxare al salariului minim brut diferă considerabil la noi faţă de celelalte ţări europene, ceea ce face ca poziţia reală de salarizare la minim a unui angajat român să fie penultima din UE, cu 271 euro la noi faţă de 309 euro în Ungaria şi 352 euro în Letonia.
Mai sugestiv, dacă se face raportul între valorile nete minime încasate de salariaţi, ne situăm la 88% faţă de Ungaria, la 77% faţă de Letonia (care apare ceva mai jos ca salariu minim brut) şi la 72% faţă de Polonia ( unde salariul minim net este de 379 de euro) , însă bifăm un +22% faţă de nivelul de 222 euro din Bulgaria.
