Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Salariu minim și venit minim garantat în toate statele UE – propunerea lui J.C. Juncker

de Mariana Bechir 25.1.2017

Comisia Europeană doreşte introducerea unui salariu minim și a unui venit minim garantat în toate statele Uniunii pentru a combate inegalitățile sociale și sărăcia, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Executivului UE, la o conferință organizată al Bruxelles pe tema drepturilor sociale.

“Ar trebui să avem un salariu minim la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene”, a spus Jean-Claude Juncker, salariu care să fie stabilit liber de către statele membre, în funcție de situația economică și de nivelul de trai.

“Există un nivel al demnității pe care trebuie să-l respectăm”, a mai adăugat Juncker.

Reforma politicilor sociale din UE ar trebui să înceapă cu zona euro, potrivit președintelui Comisiei, pentru că au aceeași monedă și sistem de supraveghere fiscală.

Comisia urmează să prezinte propunerile sale în săptămâniile viitoare, înaintea summitului de la Roma de pe 25 martie, când se aniversează 60 de ani de la tratatul care a pus bazele Uniunii.

Din cele 28 de state membre, doar șase nu au salariu minim: Cipru, Austria, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia. Germania a introdus l-a introdus în 2014.

Franța este un susținător entuziast al acestei idei –  un raport elaborat în 2014 de Ministerul Economiei din Franţa concluziona că introducerea unui salariu minim la nivel european, adoptat în funcţie de realităţile economice ale fiecărui stat în parte, ar putea impulsiona redresarea economică a Europei şi ar diminua problemele create de forţa de muncă ieftină din statele Est-Europene.

“Introducerea unei norme unice europene în material salariului minim poate fi făcută prin stabilirea acestuia ca procent din salariul mediu al fiecărui stat”, era soluţia avansată de Directoratul General al Trezoreriei franceze.

În urma unor analize economice, în raport se afirma că acest procent poate fi stabilit între 45 şi 55% din salariul mediu.

De altfel, există și un raport din 2014 comandat de Comisia Europeană, în care este analizată introducerea unui salariu minim calculat în acelaşi fel în toată Uniunea, subiect relansat după criza financiară din 2014.

Raportul analizează impactul pe care l-ar avea în statele UE o eventuală reglementare care să oblige toate cele 28 de state să impună un salariu minim pe economie stabilit pe o formulă identică, fie că este vorba de 50% din salariul mediu din fiecare ţară, fie 60% din salariul median naţional.

Salariul median este cel peste care se plasează jumătate din salarii şi sub care se situează tot 50% din salarii. Valoarea acestuia este mai mică decât cea a salariului mediu pe economie.

În cazul României, dacă luăm în calcul câștigul mediu brut pentru 2017 luat în calcul la elaborarea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale, avem un salariu mediu brut de 3.131 de lei și un salariu minim brut de 1.450 lei, adică minimul este de 46% din salariul mediu.

Dacă ne referim la datele actuale, salariu mediu brut estimat pe 2016 (2.815 lei) și salariu minim de 1.250 de lei, minimul pe economie reprezintă 44,40% din salariul mediu.

Autorii raportului comandat de CE au considerat că este totuşi importantă realizarea unei evaluări a impactului pe care l-ar avea această ipotetică formulă unică de stabilire a salariilor minime naţionale şi şi-au propus ca prin analiza lor să furnizeze argumente şi informaţii utile dezbaterii.

Ideea nu este, așadar nouă, dar abordarea ei foarte aplicată a fost respinsă de fiecare dată, mai ales că art. 153, alin. 5 din Tratatul de la Lisabona precizează clar că salariile (retribuţiile) nu se reglementează la nivelul UE.

(Citiți și: ”Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional”)

Autorii raportului elaborat de Trezoreria franceză consideră că această interdicţie ar putea fi depăşită de voinţa politică comună a statelor membre ale UE.

Argumentele pentru o politică UE comună  privind salariul minim

  • ar creşte nivelul de trai al persoanelor care au cele mai mici venituri
  • ar reduce inegalităţile salariale
  • ar creşte motivarea lucrătorilor prost plătiţi
  • ar stimula cererea
  • ar opera ca o ancoră împotriva deflaţiei în perioade de criză
  • ar diminuae sărăcia şi cheltuielile statului
  • ar reduce excluderea socială şi segmentarea pieţei muncii
  • introducerea în toate statele UE ar diminua efectele negative ale competitivităţii şi ale angajării
  • ar limita unele probleme ale integrării pieţei, precum “social dumping” (se referă la fenomenul relocării, la avantajul competitiv pe care îl au unele state în curs de dezvoltare datorită costului mai redus cu forţa de muncă)

Argumente contra unei politici comunitare unice

  • creşterile de salariu trebuie să fie legate doar de productivitate
  • ar creşte şomajul în rândul tinerilor şi al persoanelor slab pregătite
  • ar afecta competitivitatea firmelor în sectoarele cu salarii mici
  • ar submina sistemul negocierilor colective
  • ar fi dificilă adoptarea unei politici unice care să răspundă la nevoi diferite
  • ar necesita modificarea actualelor tratate, ceea ce ar fi foarte dificil
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult