Salariul minim? Pe oră? Situația în UE și disputa în România

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri că statul nu ar trebui să impună salariul minim în economia reală, ci numai în sectorul public.

Subiectul a fost abordat pornind de la constatarea că veniturile bugetarilor le depășeșsc constistent pe cele din domeniul privat: „Este o situaţie neplăcută care trebuie inversată… Nu poţi avea la stat salarii mai mari decât în sectorul privat”, a explicat Eugen Teodorovici.

Raționamentul acestuia a fost sancționat, în special de către sindicaliști, deoarece eliminarea unui plafon minimal echivalează cu permisiunea acordată angajatorilor de a plăti cât consideră de cuviință.

Aceasta ar duce la lărgirea prăpastiei dintre veniturile bugetarilor și cele ale lucrătorilor din privat și ar determina inegalități sociale cel puțin la nivelul de bază – necalificatul din sistemul public va avea un salariu mai mare decât necalificatul dintr-o firmă, deși exact angajații din sectorul privat asigură, prin impozitele lor, plata personalului public.

Salariu minim. Situația în UE, la 1 iulie 2018

• Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salariu minim pe economie.
• În Cipru, guvernul stabilește salariile minime pe ocupații.
• În Danemarca, Italia Austria, Finlanda și Suedia,  Denmark, Italy, Austria, salariile minime sunt stabilite prin contracte colective pentru o serie de sectoare.
• În toate statele membre unde există, salariul minim este fixat în cuantum brut.
• În Germania, Franța, Irlanda și Marea Britanie, salariile minime sunt fixate pe oră, nu pe salariu lunar.
• În Malta, salariul minim este fixat pe săptămână.
• Grecia este singura țară din UE 28 unde salariul minim pe economie a scăzut în ultimii 10 ani (cu 14%, față de 2008)
• În euro, cel mai mic salariu minim este plătit în Bulgaria (261 euro), iar cel mai mare, în Luxemburg – 1.999 euro.

România – pro și contra salariului minim pe oră

În viziunea ministrului Teodorovici, pentru sectorul privat ar trebui eliminat pragul minim și apoi să fie acordate facilități angajatorilor care nu au niciun angajat remunerat sub salariul minim (care ar exista doar în sistemul de stat).

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a reacționat și ea, luni, transmițând un comunicat în care menționează că susține propunerea ministrului Teodorovici, solicitând, însă, evaluarea posibilității de-a stabili un salariu minm pe oră.

Eliminarea salariului minim pe economie în privat, le-ar permite firmelor să-i plătească mai bine pe muncitorii calificați, reducând veniturile necalificaților.

Luni, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a intervenit la modul categoric în polemica iscată:

„Este exclus, exclus, exclus să se elimine salariul minim pe economie. Nu există în programul de guvernare!”

Dezbaterea privind salariul minim – prea mic, în opinia sindicatelor și prea costisitor, în calculele angajatorilor – a continuat.

Cristian Pârvan: Trebuie să plătim competența, nu salariul minim

„Eu cred că noi trebuie să dăm un semnal că plătitm bine competența, nu doar salariul minim și atât”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Cristian Pârvan (foto), secretar general al AOAR.

Mai mult, AOAR propunea și discutarea variantei ca salariul minim să nu mai fie stabilit pe lună, ci pe oră.

Avantajele angajatorului, la salariul minim orar, explicate de Cristian Pârvan:

• permite răspunsul mediului de afaceri la o structură economică fluidă, cu încărcări diferite pe diverse perioade
• permite ca atunci când un angajator nu este mulțumit de un salariat să-l ia pe altul

Secertarul general al AOAR recunoaște că au reacționat la ideea ministrului Teodorovici, care nu a prezentat nicio analiză pe care să-și fundamenteze opțiunea, cunoscând că dezbaterea nu va merge mai departe. Dar, spune acesta, ei trebuie să intervină, pentru a contracara numeroasele decizii împovărătoare pentru firme luate de guvernarea PSD – ALDE.

De exemplu:

• contribuțiile sociale pentru normă întreagă, chiar dacă o eprsoană este angajată doar patru ore
• reglementarea privind securitatea afacerilor, care obligă toate firmele să plătească un studiu în acest sens
• acțiunea de lobby a CECAR, care vrea să-și extragă profit cât poate impunând ca fiecare firmă să aibă angajat un contabil cu normă întreagă

Întrebat dacă nu ar fi mai simplu să insiste pentru abrogarea acestor reglementări considerate absurde, decât să pledeze pentru plata cu ora, Cristian Pârvan a declarat:

Asta facem, dar atacăm pe toate fronturile. Ei atacă pe toate fronturile.  Cum le vine o idee, atacă mediul de afaceri.

Nu se pot rezolva printr-o singură cerere toate aberațiile pe care le promovează guvernanții sau parlamentarii. A la guerre comme la guerre.

Petre Dandea: Când salariul minim nu permite supraviețuirea, oamenii pleacă în Occident

Sindicatele, din principiu nu sunt de acord cu eliminarea salariului minim, deoarece este una dintre puține forme de protecție ce au mai rămas după reforma legislației muncii realizate de Guvernul Emil Boc, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Petre Dandea (foto), vicepreședinte cartel Alfa.

„Problema este dacă patronatelor le-a cam venit mintea la cap în ceea ce privește plata, timp de trei decade, a unor salarii foarte mici lucrătorilor calificați care, din această cauză, au părăsit România în număr de aproape patru milioane…

Din păcate, hemoragia de forță de muncă din România va continua. Oamenii fiind în imposibilitate de a menține un nivel de supraviețuire din salariul minim, pleacă în Occident”, spune Petre Dandea.

El amintește că în 2010 a fost eliminată singura reglementare națională care le interzicea angajatorilor să plătească un muncitor calificat cu salariul minim.

Contractul unic la nivel de economie interzicea acest lucru, muncitorul calificat prima treaptă trebuia plătit cu 20% peste salariu minim pe economie. Prin Legea 62 privind dialogul social, contractul unic de nivel național a fost inetrzis și acea protecție a dispărut.

Petre Dandea explică posibilele consecințe ale eliminării salariului minim din economie:

De câte ori Guvernul Victor Ponta a indexat salariile de câte două ori pe an, patronii ridicau remunerațiile celor care cădeau sub noul prag, până la nivelul noului salariu minim.

Așa am ajuns azi ca, din cinci milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, peste două milioane să fie încheiate pe salariul minim.

Asta nu este normal, pentru că nu suntem o țară de femei de serviciu.

Cristian Pârvan recunoaște că plecările la muncă în străinătate continuă, din cauza salariilor: „Pleacă în Italia, după ce l-am specializat să lucreze pe mașină cu comandă numerică și-l plătesc  bine, dar în termeni românești, pleacă în Italia, care nu are astfel de specialiști”.

El a oferit exemplul unei companii din Bistrița, cu 1.200 de angajați și care trimite la export 95% din producție. A avut o fluctuație a personalului de 30% în trei ani, în condițiile în care trebuia să onoreze termene de execuție extreme de scurte, cu indici de calitate foarte ridicați.

De vină este structura economiei. Lucrăm, cel puțin în industria de prelucrare, ce comandă alții, la prețurile și termenele impuse de alții, altfel nu ne mai dau comenzi, explică secretarul general al AOAR. „Nu o să propserăm făcând cablaje auto și volane. Trebuie să stabilim ce economie vrem să construim”, adaugă Cristian Pârvan.

Salariul minim în România

• Salariul minim există din 1949, când a fost fixat la 166 de lei.
• În 1989, era de 2.000 lei.
• După aderarea la UE, România a înregistrat cea mai accelerată avansare a salariului minim pe economie din toată Uniunea, (de la 330 de lei în 2007, la 1.900 de lei în 2018).
• Din 2012, salariul minim a crescut de 12 ori.
• Anul acesta, a avut loc cea mai abruptă creștere, de la 1.450 la 1.900 de lei, pentru a acoperi transferul contribuțiilor sociale la angajat.
• În noiembrie 2017, salariul minim reprezenta 39,6% din salariul mediu pe economie (3.662 lei salariul mediu, 1.450 lei salariul minim).
• Cea mai mare pondere a salariului minim în salariul mediu a fost înregistrată în 1975 (65%), când minimul a fost de 1.200 de lei, iar mediul – 1.964 lei).