Salariile din România pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Plus o întrebare care rezumă situația

de Marin Pana | 26.1.2017 .

Doar în trei sectoare de activitate salariile din România s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat în euro la prețurile de piață, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat pentru toate statele membre în baza datelor rămase definitive pentru 2014 și publicată în această săptămână. Cele trei domenii erau industria minieră, sectorul financiar-bancar și cel de informații și comunicații.

La momentul colectării datelor statistice, PIB-ul României era de 7.600 de euro pe locuitor față de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regăsi și la nivelul salariilor plătite. Dincolo de decalajele salariale față de țările mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferențiere destul de evidentă a acestor declaje pe domenii de activitate.

Destul de incorect în raport cu aportul la valoarea adăugată brută și la rezultatul economic de ansamblu, salariile din industria manufacturieră, cea care dă tonul în economie și poate să urmărească cel mai bine corelația cu productivitatea muncii se ridică la ceva mai puțin de două treimi din cât ar trebui să fie, situația arătând un potențial de creștere de circa 50% al acestor salarii, fără a ieși din media UE.

În sectorul bugetar (administrație publică, sănătate și învățământ), situația seprezenta ceva mai bine dar nivelul de circa trei sferturi din potențial ar fi dat dreptul la majorări de circa o treime față de nivelul înregistrat pe parcursul anului 2014, pentru a ajunge la media europeană. Ceea ce justifică până la un anumit punct majorările deja stabilite de atunci dar impune și o reținere pentru perioada următoare.

Conform datelor Eurostat, situația se prezintă după cum urmează :

Câteva observații

În industria minieră, salariile din România sunt mai mici decât jumătate din media celor europene dar se situează peste cele din Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Bulgaria. Ca o curiozitate, dacă la nivelul UE bărbații câștigă mai mult decât femeile în acest sector de activitate ( 2.493 euro față de 2.320 euro), la noi femeile câștigă mai mult decât bărbații (1.051 euro față de 1.142 euro).

În industria manufacturieră, plata la noi este cu mult mai redusă față de media europeană, nivelul de 18% fiind cel mai mic din UE cu excepția Bulgariei (14,5%). Pentru referință, precizăm valorile imediat superioare din câteva foste state socialiste: Lituania (715 euro, 28%), Letonia (761 euro, 30%), Ungaria (803 euro, 31,5%), Cehia (906 euro, 35,5%), Polonia (914 euro, 36%, adică dublu față de România).

La electricitate, gaze, abur, suntem tot pe penultimul loc, cu ceva mai de zece procente peste Bulgaria (757 euro) dar nu cu mult sub Lituania (887 euro) sau Letonia (938 euro). Situația este similară la apă și salubritate, cu deosebirea că Ungaria se strecoară în statistica europeană între cele două state baltice menționate mai sus.

Sectorul construcțiilor figurează cu unele dintre cele mai mici salarii relative (doar 17% din media UE) dar aici statistica oficială este, foarte probabil, puternic viciată de plățile informale. Doar zona de arte, divertisment, recreere (16,0%) și cea de alte servicii (15,1%) se plasează sub acest nivel prin raportare la situația din UE.

Ordinea firească

Una peste alta, ponderea redusă în termeni relativi la practica europeană care revine muncii în rezultatul economic apare ca evidentă în aceste statistici. Dar, tocmai de aceea, îmbunătățirea situației ar fi fost mai logică în ordinea firească, pornind de la sursele legate de activitățile direct și cuantificabil imediat productive, nu de la necesitățile (altminteri, firești) ale unor prestații sociale cu bătaie mai lungă.

Cheia acestei probleme se găsește într-o întrebare simplu de formulat și dificilă ca răspuns. Cum a fost posibil ca, pe o structură economică similară și la un PIB pe locuitor cu circa 40% mai mare exprimat în euro (10.700 euro față de 7.600 de euro, tot date oficiale Eurostat), Polonia să aibă salarii cu 100% mai mari decât noi în industria prelucrătoare ?

Publicat la data de 26.1.2017 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.1.2017, 11:59 pm

    Simplu, careva dintre PIB-uri este fals.Ma indoiesc ca este vorba de cel al Poloniei…

  2. Klopo_Tare
    27.1.2017, 11:07 am

    Ultima întrebare trebuie adresată Partidului Unic care a avut influența decisivă în România, chiar și atunci când a fost în opoziție – membrii și adepții lui cuprind peste 75% din bugetari, din aparatul administrativ public, național și local. Acest Partid este PCR>FSN>PDSR>PSD(+USL+U$D+ALDE minus UNPR). Acest partid a creat un simulacru de economie de piață, în care statul parazitează economic prin taxe și impozite economia de piață, pentru a susține o pseudoeconomie de stat, cu întreprinderi necompetitive, monopoliste și o administrație de stat neeficientă, prost plătită și, vorba cronicarului, degrabă primitoare de șpagă, pentru a fi șantajabilă la nivele mici (la nivele mari șpaga devine legală, transformată în comision primit de firme fantomă, cine știe Bechtel/Năstase și dispariția contractului original, cunoaște!)

  3. rocambole
    27.1.2017, 11:21 pm

    Ar fi interesant de comparat cu media europeana si salariile presedintelui, parlamentarilor, ministrilor, judecatorilor si procurorilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română