Salariile din România pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Plus o întrebare care rezumă situația

de Marin Pana | 26.1.2017 .

Doar în trei sectoare de activitate salariile din România s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat în euro la prețurile de piață, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat pentru toate statele membre în baza datelor rămase definitive pentru 2014 și publicată în această săptămână. Cele trei domenii erau industria minieră, sectorul financiar-bancar și cel de informații și comunicații.

La momentul colectării datelor statistice, PIB-ul României era de 7.600 de euro pe locuitor față de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regăsi și la nivelul salariilor plătite. Dincolo de decalajele salariale față de țările mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferențiere destul de evidentă a acestor declaje pe domenii de activitate.

Destul de incorect în raport cu aportul la valoarea adăugată brută și la rezultatul economic de ansamblu, salariile din industria manufacturieră, cea care dă tonul în economie și poate să urmărească cel mai bine corelația cu productivitatea muncii se ridică la ceva mai puțin de două treimi din cât ar trebui să fie, situația arătând un potențial de creștere de circa 50% al acestor salarii, fără a ieși din media UE.

În sectorul bugetar (administrație publică, sănătate și învățământ), situația seprezenta ceva mai bine dar nivelul de circa trei sferturi din potențial ar fi dat dreptul la majorări de circa o treime față de nivelul înregistrat pe parcursul anului 2014, pentru a ajunge la media europeană. Ceea ce justifică până la un anumit punct majorările deja stabilite de atunci dar impune și o reținere pentru perioada următoare.

Conform datelor Eurostat, situația se prezintă după cum urmează :

Câteva observații

În industria minieră, salariile din România sunt mai mici decât jumătate din media celor europene dar se situează peste cele din Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Bulgaria. Ca o curiozitate, dacă la nivelul UE bărbații câștigă mai mult decât femeile în acest sector de activitate ( 2.493 euro față de 2.320 euro), la noi femeile câștigă mai mult decât bărbații (1.051 euro față de 1.142 euro).

În industria manufacturieră, plata la noi este cu mult mai redusă față de media europeană, nivelul de 18% fiind cel mai mic din UE cu excepția Bulgariei (14,5%). Pentru referință, precizăm valorile imediat superioare din câteva foste state socialiste: Lituania (715 euro, 28%), Letonia (761 euro, 30%), Ungaria (803 euro, 31,5%), Cehia (906 euro, 35,5%), Polonia (914 euro, 36%, adică dublu față de România).

La electricitate, gaze, abur, suntem tot pe penultimul loc, cu ceva mai de zece procente peste Bulgaria (757 euro) dar nu cu mult sub Lituania (887 euro) sau Letonia (938 euro). Situația este similară la apă și salubritate, cu deosebirea că Ungaria se strecoară în statistica europeană între cele două state baltice menționate mai sus.

Sectorul construcțiilor figurează cu unele dintre cele mai mici salarii relative (doar 17% din media UE) dar aici statistica oficială este, foarte probabil, puternic viciată de plățile informale. Doar zona de arte, divertisment, recreere (16,0%) și cea de alte servicii (15,1%) se plasează sub acest nivel prin raportare la situația din UE.

Ordinea firească

Una peste alta, ponderea redusă în termeni relativi la practica europeană care revine muncii în rezultatul economic apare ca evidentă în aceste statistici. Dar, tocmai de aceea, îmbunătățirea situației ar fi fost mai logică în ordinea firească, pornind de la sursele legate de activitățile direct și cuantificabil imediat productive, nu de la necesitățile (altminteri, firești) ale unor prestații sociale cu bătaie mai lungă.

Cheia acestei probleme se găsește într-o întrebare simplu de formulat și dificilă ca răspuns. Cum a fost posibil ca, pe o structură economică similară și la un PIB pe locuitor cu circa 40% mai mare exprimat în euro (10.700 euro față de 7.600 de euro, tot date oficiale Eurostat), Polonia să aibă salarii cu 100% mai mari decât noi în industria prelucrătoare ?

Publicat la data de 26.1.2017 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.1.2017, 11:59 pm

    Simplu, careva dintre PIB-uri este fals.Ma indoiesc ca este vorba de cel al Poloniei…

  2. Klopo_Tare
    27.1.2017, 11:07 am

    Ultima întrebare trebuie adresată Partidului Unic care a avut influența decisivă în România, chiar și atunci când a fost în opoziție – membrii și adepții lui cuprind peste 75% din bugetari, din aparatul administrativ public, național și local. Acest Partid este PCR>FSN>PDSR>PSD(+USL+U$D+ALDE minus UNPR). Acest partid a creat un simulacru de economie de piață, în care statul parazitează economic prin taxe și impozite economia de piață, pentru a susține o pseudoeconomie de stat, cu întreprinderi necompetitive, monopoliste și o administrație de stat neeficientă, prost plătită și, vorba cronicarului, degrabă primitoare de șpagă, pentru a fi șantajabilă la nivele mici (la nivele mari șpaga devine legală, transformată în comision primit de firme fantomă, cine știe Bechtel/Năstase și dispariția contractului original, cunoaște!)

  3. rocambole
    27.1.2017, 11:21 pm

    Ar fi interesant de comparat cu media europeana si salariile presedintelui, parlamentarilor, ministrilor, judecatorilor si procurorilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română