Salariile din România pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Plus o întrebare care rezumă situația

de Marin Pana | 26.1.2017 .

Doar în trei sectoare de activitate salariile din România s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat în euro la prețurile de piață, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat pentru toate statele membre în baza datelor rămase definitive pentru 2014 și publicată în această săptămână. Cele trei domenii erau industria minieră, sectorul financiar-bancar și cel de informații și comunicații.

La momentul colectării datelor statistice, PIB-ul României era de 7.600 de euro pe locuitor față de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regăsi și la nivelul salariilor plătite. Dincolo de decalajele salariale față de țările mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferențiere destul de evidentă a acestor declaje pe domenii de activitate.

Destul de incorect în raport cu aportul la valoarea adăugată brută și la rezultatul economic de ansamblu, salariile din industria manufacturieră, cea care dă tonul în economie și poate să urmărească cel mai bine corelația cu productivitatea muncii se ridică la ceva mai puțin de două treimi din cât ar trebui să fie, situația arătând un potențial de creștere de circa 50% al acestor salarii, fără a ieși din media UE.

În sectorul bugetar (administrație publică, sănătate și învățământ), situația seprezenta ceva mai bine dar nivelul de circa trei sferturi din potențial ar fi dat dreptul la majorări de circa o treime față de nivelul înregistrat pe parcursul anului 2014, pentru a ajunge la media europeană. Ceea ce justifică până la un anumit punct majorările deja stabilite de atunci dar impune și o reținere pentru perioada următoare.

Conform datelor Eurostat, situația se prezintă după cum urmează :

Câteva observații

În industria minieră, salariile din România sunt mai mici decât jumătate din media celor europene dar se situează peste cele din Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Bulgaria. Ca o curiozitate, dacă la nivelul UE bărbații câștigă mai mult decât femeile în acest sector de activitate ( 2.493 euro față de 2.320 euro), la noi femeile câștigă mai mult decât bărbații (1.051 euro față de 1.142 euro).

În industria manufacturieră, plata la noi este cu mult mai redusă față de media europeană, nivelul de 18% fiind cel mai mic din UE cu excepția Bulgariei (14,5%). Pentru referință, precizăm valorile imediat superioare din câteva foste state socialiste: Lituania (715 euro, 28%), Letonia (761 euro, 30%), Ungaria (803 euro, 31,5%), Cehia (906 euro, 35,5%), Polonia (914 euro, 36%, adică dublu față de România).

La electricitate, gaze, abur, suntem tot pe penultimul loc, cu ceva mai de zece procente peste Bulgaria (757 euro) dar nu cu mult sub Lituania (887 euro) sau Letonia (938 euro). Situația este similară la apă și salubritate, cu deosebirea că Ungaria se strecoară în statistica europeană între cele două state baltice menționate mai sus.

Sectorul construcțiilor figurează cu unele dintre cele mai mici salarii relative (doar 17% din media UE) dar aici statistica oficială este, foarte probabil, puternic viciată de plățile informale. Doar zona de arte, divertisment, recreere (16,0%) și cea de alte servicii (15,1%) se plasează sub acest nivel prin raportare la situația din UE.

Ordinea firească

Una peste alta, ponderea redusă în termeni relativi la practica europeană care revine muncii în rezultatul economic apare ca evidentă în aceste statistici. Dar, tocmai de aceea, îmbunătățirea situației ar fi fost mai logică în ordinea firească, pornind de la sursele legate de activitățile direct și cuantificabil imediat productive, nu de la necesitățile (altminteri, firești) ale unor prestații sociale cu bătaie mai lungă.

Cheia acestei probleme se găsește într-o întrebare simplu de formulat și dificilă ca răspuns. Cum a fost posibil ca, pe o structură economică similară și la un PIB pe locuitor cu circa 40% mai mare exprimat în euro (10.700 euro față de 7.600 de euro, tot date oficiale Eurostat), Polonia să aibă salarii cu 100% mai mari decât noi în industria prelucrătoare ?

Publicat la data de 26.1.2017 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.1.2017, 11:59 pm

    Simplu, careva dintre PIB-uri este fals.Ma indoiesc ca este vorba de cel al Poloniei…

  2. Klopo_Tare
    27.1.2017, 11:07 am

    Ultima întrebare trebuie adresată Partidului Unic care a avut influența decisivă în România, chiar și atunci când a fost în opoziție – membrii și adepții lui cuprind peste 75% din bugetari, din aparatul administrativ public, național și local. Acest Partid este PCR>FSN>PDSR>PSD(+USL+U$D+ALDE minus UNPR). Acest partid a creat un simulacru de economie de piață, în care statul parazitează economic prin taxe și impozite economia de piață, pentru a susține o pseudoeconomie de stat, cu întreprinderi necompetitive, monopoliste și o administrație de stat neeficientă, prost plătită și, vorba cronicarului, degrabă primitoare de șpagă, pentru a fi șantajabilă la nivele mici (la nivele mari șpaga devine legală, transformată în comision primit de firme fantomă, cine știe Bechtel/Năstase și dispariția contractului original, cunoaște!)

  3. rocambole
    27.1.2017, 11:21 pm

    Ar fi interesant de comparat cu media europeana si salariile presedintelui, parlamentarilor, ministrilor, judecatorilor si procurorilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română