vineri

29 martie, 2024

13 decembrie, 2018

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai mari de la Bruxelles – negocierile asupra următorului buget multianual. Acestea însă nu se desfășoară deloc așa cum a dorit Comisia Europeană.

În mai 2018, atunci când Comisia a înaintat prima propunere de Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021- 2027, președintele Jean Claude Juncker spunea că dorința sa este ca acest buiget să fie aprobat înainte de organizarea viitoarelor alegeri europarlamentare din mai 2019.

Dar liderii UE constată azi că dorința lui Juncker nu se va îndeplini. Potrivit draftului concluziilor summit-ului de la Bruxelles, document consultat de Politico, liderii UE își vor exprima speranța că un acord asupra următorului cadru financiar multianual poate fi atins până în toamna anului viitor. Anumite state membre sunt sceptice că și această țintă poate fi atinsă.


Calendarul de adoptare al CFM nu este singura problemă – și câteva dintre marile planuri ale Comisiei Europene de utilizare a bugetului sunt în acest moment blocate.

O trecere în revistă a principalelor blocaje:

Brexit. Plecarea unuia dintre cei mai mari contributori ai bugetului UE- cu sau, mai rău, fără un acord- crează o ”gaură” în vistieria europeană de 12-13 miliarde euro anual. Pentru a acoperi pierderea, Comisia a propus ca statele membre să își sporească contribuția. Sunt state care nici acum nu sunt împăcate cu această abordare. Olanda, Austria, Danemarca și Suedia sunt unite de principiul ”o Uniune mai mică, un buget mai mic”.

Incertitudinile produse de necunoașterea tipului de relații viitoare Marea Britanie-UE, iar asta este imputabil doar Uniunii, care a refuzat să discute subiectul până ce nu are un acord aprobat Brexit, face imposibilă și misiunea experților de a cuantifica rolul financiar pe care Regatul îl va juca în viitor în diferitele programe europene.


Agricultură. Comisarul UE pentru Agricultură, Phil Hogan, are ambiția de a-și pune amprenta asupra Politicii Agricole Comune (PAC), care consumă cea mai mare parte a bugetului comun.

Cum finanțarea acestei politici comune va suferi reduceri semnificative, Phil Hogan dorește ca statele membre să fie în mai mare măsură responsabile de implementarea PAC. În traducere, asta înseamnă că guvernele naționale ar urma să gestioneze singure politica agrară și de mediu, iar Comisia ar urma să joace rolul de supraveghetor.

Propunerile lui Phil Hogan au generat opoziția parlamentarilor europeni, a politicienilor, a fermierilor, a activiștilor de mediu și chiar a unor instituții europene. Singurele care se bucură sunt guvernele naționale.

Statul de drept. Unul dintre principalel proiecte ale Comisiei este acela de a crea un mecanism care să lege plățile europene de calitatea statului de drept. Inițiativa arată credința Comisiei și a majorității statelor Occidentale că alte state- Polonia, Ungaria și, mai nou, România- nu respectă valorile comune europene dar beneficiază de important sprijin financiar.

Comisia a înaintat o reglementare care vizează ”protejarea bugetului UE în cazul consemnării unor deficiențe generalizate în respectarea statului de drept în state membre”. Inițiativa a generat proteste ale Poloniei, Ungariei. Chiar și Serviciul juridic al Comisiei și Curtea Europeană a Auditorilor au exprimat preocupare în legătură cu baza legală a acestei reglementări. De cealaltă parte, mai multe state membre afirmă că este nevoie de această reglementare.

Zona euro. Franța conduce ostilitățile pentru alcătuirea unui buget separat al Zonei euro. Un compromis franco-german s-a concretizat print-o propunere introdusă în viitorul CFM pe care nu toată lumea o acceptă. La summit-ul de joi și vineri, lideri ai statelor membre în Zona euro vor să ceară Comisiei să formuleze o propunere detaliată a unui așa-numit ”instrument bugetar pentru convergență și competitivitate în Zona euro”. Potrivit proiectului de concluzii, acest instrument ar urma să fie ”parte a bugetului UE și să facă obiectul unor criterii și orientări strategice ale statelor membre din Zona euro”.

Solicitarea forțează Comisia să rescrie o bună parte a proiectului de buget multianual în condițiile în care Parlamentul European a finalizat deja rapoartele și opiniile pe actualul proiect, deci procedura ar urma să se repete.

Principalul obiectiv al susținătorilor ideii că Zona euro are nevoie de buget separat este acela de a convinge statele membre UE care nu au adoptat moneda unică- Polonia, de exemplu- să accepte și ele această variantă.

Campania electorală. Apropierea alegerilor europarlamentare complică cel mai tare negocierile pe următorul CFM. Sunt formațiuni politice care susțin că nu este democratic ca următorul buget pe 7 ani al UE să fie decis înainte de alegerile din luna mai 2019. Alte partide se tem că aprobarea viitorului CFM ar putea fi utilizată ca instrument de campanie electorală de către eurosceptici.

Jean Arthuis, președintele Comisiei de buget din Parlamentul European, chiar a întrebat cum mai pot candidații să susțină în campanie noi proiecte în condițiile în care viitorul cadru financiar este deja aprobat.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: