Guvernul caută soluţii pentru creşterea în acest an a salariilor. În numai o săptămână, trei înalţi demnitari au făcut declaraţii în acest sens:
- Luni, 5 martie, premierul M.R. Ungureanu a declarat că guvernul său studiază posibilitatea de a scădea CAS cu 3 până la 5% pentru angajaţi, rămânând deschisă opţiunea ca, în cazul că situaţia financiară o va permite, să aibă loc o reducere şi a CAS pentru angajator.
- Marţi, 6 martie, ministrul Laszlo Borbely a declarat că în coaliţia de guvernare s-au discutat două variante, asupra cărora se va lua o decizie la începutul lunii aprilie. Sunt aşteptate rezultatele economice pe primul trimestru al acestui an şi în funcţie de acestea se va decide: scade CAS-ul sau vor fi crescute salariile?
- Miercuri, 7 martie, în discursul ţinut în faţa parlamentului, preşedintele Traian Băsescu le-a cerut parlamentarilor coaliţiei să găsească soluţii pentru „reîntregirea, de la 1 iunie, a salariilor bugetarilor”.
Demnă de interes este declaraţia preşedintelui în faţa Parlamentului, pentru că ea contrazice punctul de vedere pe care şeful statului îl susţine de doi ani încoace – ultima declaraţie în acest sens fiind făcută în urmă cu doar câteva săptămâni: nu sunt bani de creşterea salariilor. Reîntregirea salariilor bugetarilor înseamnă revenirea la nivelul de dinainte de tăierea cu 25% din anul 2010.
Metodele prin care coaliţia şi guvernul vor să crească veniturile populaţiei au, însă, efecte diferite:
- Dacă se va face prin reducerea CAS, de creşterea veniturilor ar beneficia şi salariaţii care lucrează în mediul privat.
- Dacă se va face doar o creştere a salariilor în domeniul public, de ea vor beneficia doar bugetarii, întrucât guvernul nu poate impune creşteri salariale şi în economia privată.
Creşterea salariilor ar încălca Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare. Alte două precedente
Legea responsabilităţii fiscale nu permite, însă, majorări de salarii sau pensii cu mai puţin de 6 luni înainte de alegeri. Iar o decizie a guvernului
Art. 9
(1) Nu se pot promova acte normative cu mai putin de 180 de zile inainte de expirarea mandatului Guvernului, in conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, care conduc la cresterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor in sectorul bugetar.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificarilor bugetare.
(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de munca vor putea fi finalizate numai dupa ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.
Măsura modificării salariilor prin derogare de la Lege nu ar fi o premieră. Îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2012 s-a făcut, în noiembrie 2011 tot prin derogare:
În 8 noiembrie 2011, Parlamentul a votat Ordonanţa care stabilea îngheţarea pensiilor şi salariilor, parlamentarii făcând derogări atât de la Legea salarizării unitare (adoptată cu doar un an înainte) cât şi de la Legea pensiilor.
O altă modalitate prin care s-a evitat respectarea Legii (chiar a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare) s-a aplicat şi în cazul plăţii arieratelor din companiile de stat, la insistenţele FMI: modificarea unui articol din lege. În august 2011, fostul ministrul al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, explica: „Noi am modificat acel articol şi am făcut acea abatere pentru a ne atinge obiectivele cuprinse în acordul cu FMI. Deci, am făcut legal acest lucru. S-au plătit arierate pentru că altfel ce făceam? Spiritul legii responsabilităţii fiscale a fost să nu majorăm cheltuielile curente, aşa cum s-a întâmplat în 2008. Am modificat Legea responsabilităţii fiscale în mod legal. Am făcut rectificare prin exceptare de la articolul 16 pentru plata arieratelor şi pentru a continua investiţiile„.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Plafonul cheltuielilor de personal nu poate fi depăşit în timpul anului
„După părerea mea e o declaraţie, pe care aş interpreta-o în momentul de faţă ca pe o declaraţie politică. Nu există în momentul de faţă intenţia acestui guvern de a creşte salariile, după părerea mea. Cred că preşedintele lansat o propunere, nu neapărat o decizie. De principiu, nu suntem împotriva creşterii salariilor, dacă ea respectă dispoziţiile legale, legate de momentul la care se face creşterea. Plafonul pentru cheltuielile de personal nu poate fi depăşit în timpul anului. Există un plafon şi ca procent din PIB, şi ca sumă absolută pentru anul acesta la cheltuieli de personal, care nu poate fi depăşit.” – a declarat pentru cursdeguvernare.ro economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Dumitru spune că, chiar şi în cazul că o creştere salarială s-ar face cu 180 de zile înainte de încheierea mandatului Guvernului, mai rămâne a doua chestiune, plafonul salarial care nu poate fi depăşit.
Declaraţii contradictorii:
Emil Boc, 25 noiembrie 2011, promiţând că, dacă vor fi bani, salariile şi pensiile vor fi mărite în 2012: „Nu se va încălca legea (responsabilităţii fiscale – n.r.), pentru că, dacă va exista această posibilitate, ea se va face cu mai mult de 6 luni înainte de alegeri”
Traian Băsescu, 31 ianuarie 2012, răspunzând unei întrebări care viza politicienii care promit creşteri de salarii şi pensii în 2012: „Cei care făceau declaratii de majorare cu 5% (a salariilor şi pensiilor în 2012, n.r.) să spună de unde. Eu nu am identificat în buget un loc din care să tăiem bani„.
Traian Băsescu, 7 martie 2012, în discursul pe care l-a ţinut în parlament în faţa demnitarilor din coaliţie (opoziţia a absentat): „Cred că este datoria mea şi a dumneavoastră să găsim soluţii pentru ca în jurul datei de 1 iunie să reîntregim salariile bugetarilor„.
