S-a încheiat vizita FMI: tăierea cheltuielilor – în grafic; mai rămân reformele

În urma celei de-a patra evaluări în cadrul acordului stand-by de tip preventiv, România a atins ţinta de deficit bugetar pe 2011 și este pe calea cea bună în anul 2012, au conchis reprezentanții FMI, CE și Băncii Mondiale. Mai rămân de făcut reformele în Sănătate, în companiile de stat, în contractele defectuoase.

Comisia Europeană și FMI permit României să amâne liberalizarea prețurilor la energia electrică până în anul 2017, pentru populație, după ce președintele Traian Băsescu ceruse o amânare până în 2020 în cazul consumatorilor casnici.

Șeful delegației CE la București, Istvan Szekely, a declarat că în loc de 2015, prețurile reglementate la curent vor fi eliminate treptat până în anul 2017, începând cu 2015, pentru populație.

La rândul său, şeful misiuunii FMI în România Jeffery Franks a declarat că procesul de ajustare a tarifelor la electricitate pentru consumatorii non-casnici va începe în lunile următoare.

”La electricitate, pentru consumatorii industriali, procesul va începe în lunile următoare, iar pentru consumatorii casnici procesul va fi mult mai gradual, într-un calendar care va începe în 2013. Gospodăriile sărace nu trebuie să se teamă de această creştere. Majoritatea gospodăriilor vor avea preţuri mai mari pentru că momentan se pierd resurse importante în subvenţiile pentru populaţie”, a spus Franks.

În privinţa preţurilor la gaze pentru populaţie, Franks a arătat că ajustarea ar trebui să înceapă gradual din 2013.

„În sectorul gazelor am convenit că sunt necesare consultări inclusiv cu reprezentanţii industriei de petrol şi gaze, iar în luna aprilie vom discuta o foaie de parcurs incluzând aspecte precum dereglementarea preţurilor şi mecanismele de protecţie a consumatorilor cei mai vulnerabili”, a spus oficialul FMI.

Referitor la calendarul scumpirilor la gaze, Franks a firmat că foaia de parcurs va fi stabilită pe baza discuţiilor din aprilie, când va avea loc următoarea evaluare a acordului preventiv.

Deficit în grafic, venituri sub aşteptări: s-au ratat banii europeni

În urma celei de-a patra evaluări în cadrul acordului stand-by de tip preventiv, România a atins ţinta de deficit bugetar pe 2011 și este pe calea cea bună în anul 2012, au conchis reprezentanții FMI, CE și Băncii Mondiale.

Reprezentantul CE, Isztvan Szekely, a arătat că ţinta de deficit bugetar în 2011 a fost atinsă atât în sistemul cash- sub 4,4% din PIB, cât şi pe metodologia europeană ESA, care ia în calcul angajamentele de plată, rămânând sub 5% din PIB.

În schimb, în 2011, veniturile s-au situat uşor sub nivelul anticipat, în special din cauza slabei absorbții a fondurilor europene, dar diferenţa a fost compensată de controlul cheltuielilor.

Experţii FMI au ajuns la un acord cu autorităţile române la cea de-a patra evaluare a acordului preventiv, iar Fondul va pune la dispoziţie o nouă tranşă de 505 milioane de euro după aprobarea Board-ului instituţiei.

Programul Elenei Udrea. Franks: O problemă „pentru care suntem îngrijoraţi”

Reprezentantul CE a subliniat că programul național pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, poate fi o problemă, dacă nu este cuprins în ținta de cheltuieli pe anul 2012.

„Suntem îngrijoraţi cu privire la PNDI, deşi înţelegem importanţa acestui program şi utilitatea obiectivelor sale. Noi ne-am aşteptat ca acesta să facă parte din portofoliul şi strategia de prioritizare a proiectelor de investiţii. Proiectele din PNDI ar trebui incluse în strategia fiscală pe termen mediu şi ar trebui să se încadreze în anvelopa de cheltuieli bugetare, altfel poate deveni o problemă majoră. Pe viitor, şi experienţele anterioare cu alte proiecte începute şi neterminate din lipsă de fonduri ne demonstrează aceasta, s-ar putea transforma într-o problemă dacă nu ne asigurăm că aceste proiecte sunt în concordanţă cu resursele”, a afirmat Istvan Szekely.

Guvernul și-a propus pe anul 2012 o țintă de deficit bugetar de 1,9% din PIB, dar, potrivit unor surse din coaliția de guvernare, PNDI-ul va mai adăuga 0,2% din PIB la deficitul bugetar.

De asemenea, contestatarii PNDI consideră că acest program guvernamental pe bani de la bugetul de stat face concurență programelor pe fonduri europene, determinând multe autorități să nu mai acceseze fonduri UE, în condițiile în care au soluția PNDI, care nu presupune un control strict al cheltuirii banilor publici, ca în cazul fondurilor sutructurale.

Mai rămân de făcut reformele. Franks: Sănătate, companii de stat, contractele defectuoase

• Sectorul sanitar este defect. ”Suntem conştienţi de îngrijorarea publicului, şi înţelegem îngrijorarea publicului, dar trebui să fie clar: sistemul sanitar din România este defect şi nu mai poate continua fără reforme semnificative, întrucât cererile sunt mult mai mari decât resursele. (…)În conceperea acestui sistem va fi important să se asigure resurse publice atât de la buget, cât şi de la contribuţiile de asigurări sociale. Nu este viabil să se promită beneficii mai mari fără resurse mai importante, indiferent cine gestionează sistemul”.

• Gaze prea ieftine pentru companii. ”Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi, daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze. (…) Nu există exporturi de gaze şi nici nu mă aştept să existe în viitorul apropiat”, a spus reprezentantul FMI, Jeffrey Franks.
• Fără majorări de salarii bugetare și pensii. ”Mai târziu, poate vom discuta despre această problemă, dar acum nu este posibilă o majorare a salariilor sau pensiilor”, a declarat Jeffrey Franks.
• Se mai elimină paturi de spital. ”Am convenit revizuirea recentei aprobări a co-plăţii, pentru simplificarea acesteia şi scutirea membrilor vulnerabili şi continuarea procesului de aliniere a duratei de spitalizare şi a numărului de paturi la normele europene”.
• „E nevoie de reforme la nivelul Intreprinderilor de Stat– cea mai importantă provocare a Guvernului.” „Cetatenii romani pierd anual intre 175-275 milioane de euro pe an din cauza contractelor defectuoase„
• Eventuala schimbare a Guvernului. ”Toate partidele sunt conştiente, iar eu mă aştept ca orice schimbare de guvern să nu ducă la ieşirea din program. (…) Am aşteptări foarte bune ca politicienii responsabili şi toate partidele să înţeleagă pe deplin nevoia de continuare a acestor reforme. O schimbare de guvern nu ar trebui să ducă la schimbarea politicilor care asigură stabilitatea economică câştigată în ultimii ani”.