La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

de Adrian N Ionescu , 31.7.2018

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic.

Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai nou în domeniul IT a fost rezultatul fructificării unor oportunități de către cererea externă și nu a strategiilor oficiale care:

  • nu se bazează pe resursele şi potenţialul pe care le avem și
  • nu sunt eficiente din cauza obstacolelor care le împiedică aplicarea,
  • nu sunt flexibile și adecvate la ritmul actual al schimbărilor,
  • nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete,
  • nu susțin dezvoltarea de produse românești rezistente pe piețele externe,
  • nu susţin investitiile în lanturi de valori, inclusiv prin politica ajutoarelor de stat,
  • pentru că stimulentele nu sunt rezultatul unei viziuni pragmatice, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.

Structură dezechilibrată

„Vulnerabilitățile exporturilor există dintotdeauna. Principala regulă de urmat pentru a rezista atunci când apar evoluții adverse în comerțul internațional este aceea a diversificării. Cu cât o țară are exporturi mai diversificate, cu atât face față mai bine perioadelor de criză”, spune Aurelian Dochia.

Or, și numai perspectiva diminuării cererii industriei germane de produse româneşti, de exemplu, se ridică din nou problema dependenţei exporturilor româneşti de cererea germană şi mai ales problema concentrării acestora pe echipamente şi accesorii auto.

Desigur, în recesiune se cumpără mai puţine maşini.

Spre Germania, Italia și Franța se îndreaptă cele mai mari exporturi românești în proporții de 22,9%, 11,2% și respectiv de 6,8% din totalul de peste 62,64 miliarde de euro, realizat în 2017. De altfel, spre țările UE s-a îndrepat peste 75% din exporturi.

Cele mai exportate produse românești sunt echipamentele, materialele și accesoriile auto, ca şi autovehiculele, după cum urmează:

Mai mult, structura exporturilor românești este foarte vulnerabilă la accidente și șocuri externe (ca acela al unei eventuale suprataxări americane a exporturilor auto germane), sau interne (ca acela a pestei porcine, care decimează efectivele suine din România).

„Cererea de mașini Dacia Renault și Ford scade în recesiune şi, în plus, acestea se pot produce la nevoie şi pe platforme similare în afara României, poate mai ieftin”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor autohtoni (PIAROM).

Aceeași top al supremației exporturilor de autovehicule, echipamente, materiale și accesorii autor se întâlnește și în structura tuturor exporturilor.

(Citiți și: Ce a exportat şi ce a importat România în 2017. Câteva observaţii)

Pericolul scăderii cererii germane

Motorul german al economiei europene și, totodată, al exporturilor românești pierde din viteză.

Exporturile nete ale Germaniei (de care depind și cele românești în Germania) au contribuit negativ la creșterea PIB, iar sentimentul de încredere a scăzut, „sugerând deteriorarea cererii externe. Datele arată moderarea ordinelor și a activității industriale”, spune prognoza de vară a Comisiei Europene.

Totodată, FMI a redus estimarea sa privind creșterea economiei germane pe 2018, la 2,2%, din cauza riscului global al protecționismului și a celui privind perspectiva neîncheierii la timp a acordului privind ieșirea Marii Britanii din UE (hard Brexit)

Falsele strategii

„Sunt destul de reticent asupra marilor strategii, am văzut multe asemenea documente în ultimele decenii. De prea multe ori strategiile de dezvoltare rămân expresia unor dorințe sau ambiții, nu se bazează pe resursele pe care le avem de fapt și nu sunt aplicabile, dintr-o sumedenie de motive, de la cele demografice până la cele educaționale”, spune economistul Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, „în ziua de astăzi, când noi tehnologii schimbă radical condițiile din economie și configurația fluxurilor internaționale de mărfuri și capital se modifică rapid, orice strategie se perimează foarte repede”, adaugă Aurelian Dochia.

Strategiile rămân niște cuvinte frumoase, dacă nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete. Așa s-ar putea face și exporturile care sunt mai puțin dependente de ciclul economic. Apoi, câtă vreme nu stimulezi și creativitatea, ca să ai produse românești cu care să contezi în comerțul internațional, stai la comanda altora”, spune Cristian Pârvan.

„Ajungem astfel la problema dezvoltării cercetării și inovării și mai ales la susținerea transformării acestora în produse de export. Avem exempelele locomotivelor Softronic sau ale scanerelor lui Mircea Toader şi a obstacolelor întâmpinate de acestea ca să intre în economia românească”, adaugă Cristian Pârvan.

Teoria stimulentelor vs. practica obstacolelor

Rezistența exporturilor la alternanțele ciclului economic, respectiv diversificarea exporturilor prin care se poate realiza sunt „dependente de mărimea unei economii și de structura resurselor de care dispune”, spune Aurelian Dochia, care invocă exemplul potențialui agricol indiscutabil al României.

Este evident că pe termen lung, omenirea va avea mereu nevoie de hrană. Este un pariu câștigător să dezvolți exporturile în acest domeniu. Dar cum o faci, cum stimulezi exporturile în domeniu, cum încurajezi dezvoltarea de lanțuri de procesare care să adauge valoare producției agricole?”, întreabă expertul citat.

Soluția acordării „a tot felul de stimulente, subvenții, tratamente preferențiale etc. uită de faptul că acestea sunt costisitoare, au efecte secundare negative (tomate sau lapte care sfârșesc aruncate la gunoi) și că alte state, mai bogate decât noi, pot acorda subvenții mai mari, eliminând de pe piață exportatorii noștri”.

Şi atunci, „înainte de a ne angaja în a proiecta tot felul de sisteme de stimulente ar fi foarte util să începem prin a identifica și a elimina obstacolele existente în calea producătorilor, a procesatorilor și a exportatorilor”, punctează Aurelian Dochia.

Degeaba oferi stimulente dacă cei cărora li se adresează sunt sufocați de dificultăți în activitatea de zi de zi,

  • de la plăți întârziate la obținerea unei autorizații de construcție,
  • de la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară până la imposibilitatea obținerii unui credit bancar în lipsa garanției pe care acea proprietate o putea oferi”, conchide expertul citat.

Apoi, atunci când sunt proiectate, „stimulentele ar trebui să însoțească întregul lanț valoric, de la valorificarea resurselor proprii, până la vânzarea lor”,  spune  şi Cristian Pârvan.

Degeaba stimulezi producția de roșii și porci, dacă roșiile se strică la producători şi

  • nu stimulezi și investițiile în procesare (de exemplu deshidratatele bio)
  • și nici dezvoltarea spiritului de asociere.

Ajungi să imporți bulion, mezeluri și mălai, făcute din exporturile românești de materie primă”, conchide, la rândul său, şi Cristian Pârvan.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou episod Dieselgate – poliția germană face percheziții la sediul Opel

Poliția germană a confirmat luni pentru DPA că efectuează percheziții la birourile producătorului de automobile Opel, într-un dosar de fraudă referitor la emisiile la motoare… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției a trimis la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea la DNA

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror șef al DNA, ignorând avizul… Mai mult

Stiri

Curtea supremă anulează una dintre prevederile care au făcut posibilă aderarea la UE: Protestele spontane în fața clădirilor publice importante au fost interzise

Mariana Bechir

Adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor… Mai mult

Stiri

Corina Creţu: Mă doare să văd că neîmpliniri ale statelor membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului

Iulian Soare

Corina Creţu susţine că are conştiinţa împăcată în legătură cu lucrurile pe care le-a făcut în mandatul de Comisar european. ”Mă doare să văd că… Mai mult

Stiri

România, ultima din UE la calitatea vieții și bunăstare socială – Indicele de Progres social 2018

Vladimir Ionescu

România ocupă locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre, în Indicele de progres social 2018. Este un clasament ce măsoară calitatea… Mai mult

Stiri

Premierul Benjamin Netanyahu amână, a doua oară, vizita în România

Razvan Diaconu

Ambasada Israelului la Bucureşti a confirmat luni, într-un răspuns pentru Mediafax, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a amânat vizita în România. Este pentru a doua oară… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere o politică pe termen lung privind exploatarea resurselor naturale ale României

Vladimir Ionescu

Asociația Oamenilor de Afaceri din România solicită Guvernului, Parlamentului și partidelor să contribuie la fundamentarea și realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca… Mai mult