Evenimentul

”Alianța Vestului” – lansată: Marile orașe din Transilvania nu mai așteaptă după incapacitatea guvernului de-a atrage fonduri europene

”Alianța Vestului” (AVE), platforma prin care municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Arad și Oradea vor să construiască proiecte mari de infrastructură pe bani europeni accesați direct, a fost lansată… Mai mult

09.12.2018

La obiect

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate… Mai mult

07.12.2018

Analiză

Salariul minim diferențiat – varianta nouă. Numărul beneficiarilor se reduce drastic

Guvernul modifică schema salariului minim diferențiat, astfel încât numărul beneficiarilor se reduce drastic față de formula prezentată inițial. Prima variantă, adoptată în noiembrie prin OUG, ar… Mai mult

06.12.2018

La obiect

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

  Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață. În… Mai mult

06.12.2018

Cronicile

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

de Adrian N Ionescu , 31.7.2018

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic.

Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai nou în domeniul IT a fost rezultatul fructificării unor oportunități de către cererea externă și nu a strategiilor oficiale care:

  • nu se bazează pe resursele şi potenţialul pe care le avem și
  • nu sunt eficiente din cauza obstacolelor care le împiedică aplicarea,
  • nu sunt flexibile și adecvate la ritmul actual al schimbărilor,
  • nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete,
  • nu susțin dezvoltarea de produse românești rezistente pe piețele externe,
  • nu susţin investitiile în lanturi de valori, inclusiv prin politica ajutoarelor de stat,
  • pentru că stimulentele nu sunt rezultatul unei viziuni pragmatice, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.

Structură dezechilibrată

„Vulnerabilitățile exporturilor există dintotdeauna. Principala regulă de urmat pentru a rezista atunci când apar evoluții adverse în comerțul internațional este aceea a diversificării. Cu cât o țară are exporturi mai diversificate, cu atât face față mai bine perioadelor de criză”, spune Aurelian Dochia.

Or, și numai perspectiva diminuării cererii industriei germane de produse româneşti, de exemplu, se ridică din nou problema dependenţei exporturilor româneşti de cererea germană şi mai ales problema concentrării acestora pe echipamente şi accesorii auto.

Desigur, în recesiune se cumpără mai puţine maşini.

Spre Germania, Italia și Franța se îndreaptă cele mai mari exporturi românești în proporții de 22,9%, 11,2% și respectiv de 6,8% din totalul de peste 62,64 miliarde de euro, realizat în 2017. De altfel, spre țările UE s-a îndrepat peste 75% din exporturi.

Cele mai exportate produse românești sunt echipamentele, materialele și accesoriile auto, ca şi autovehiculele, după cum urmează:

Mai mult, structura exporturilor românești este foarte vulnerabilă la accidente și șocuri externe (ca acela al unei eventuale suprataxări americane a exporturilor auto germane), sau interne (ca acela a pestei porcine, care decimează efectivele suine din România).

„Cererea de mașini Dacia Renault și Ford scade în recesiune şi, în plus, acestea se pot produce la nevoie şi pe platforme similare în afara României, poate mai ieftin”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor autohtoni (PIAROM).

Aceeași top al supremației exporturilor de autovehicule, echipamente, materiale și accesorii autor se întâlnește și în structura tuturor exporturilor.

(Citiți și: Ce a exportat şi ce a importat România în 2017. Câteva observaţii)

Pericolul scăderii cererii germane

Motorul german al economiei europene și, totodată, al exporturilor românești pierde din viteză.

Exporturile nete ale Germaniei (de care depind și cele românești în Germania) au contribuit negativ la creșterea PIB, iar sentimentul de încredere a scăzut, „sugerând deteriorarea cererii externe. Datele arată moderarea ordinelor și a activității industriale”, spune prognoza de vară a Comisiei Europene.

Totodată, FMI a redus estimarea sa privind creșterea economiei germane pe 2018, la 2,2%, din cauza riscului global al protecționismului și a celui privind perspectiva neîncheierii la timp a acordului privind ieșirea Marii Britanii din UE (hard Brexit)

Falsele strategii

„Sunt destul de reticent asupra marilor strategii, am văzut multe asemenea documente în ultimele decenii. De prea multe ori strategiile de dezvoltare rămân expresia unor dorințe sau ambiții, nu se bazează pe resursele pe care le avem de fapt și nu sunt aplicabile, dintr-o sumedenie de motive, de la cele demografice până la cele educaționale”, spune economistul Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, „în ziua de astăzi, când noi tehnologii schimbă radical condițiile din economie și configurația fluxurilor internaționale de mărfuri și capital se modifică rapid, orice strategie se perimează foarte repede”, adaugă Aurelian Dochia.

Strategiile rămân niște cuvinte frumoase, dacă nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete. Așa s-ar putea face și exporturile care sunt mai puțin dependente de ciclul economic. Apoi, câtă vreme nu stimulezi și creativitatea, ca să ai produse românești cu care să contezi în comerțul internațional, stai la comanda altora”, spune Cristian Pârvan.

„Ajungem astfel la problema dezvoltării cercetării și inovării și mai ales la susținerea transformării acestora în produse de export. Avem exempelele locomotivelor Softronic sau ale scanerelor lui Mircea Toader şi a obstacolelor întâmpinate de acestea ca să intre în economia românească”, adaugă Cristian Pârvan.

Teoria stimulentelor vs. practica obstacolelor

Rezistența exporturilor la alternanțele ciclului economic, respectiv diversificarea exporturilor prin care se poate realiza sunt „dependente de mărimea unei economii și de structura resurselor de care dispune”, spune Aurelian Dochia, care invocă exemplul potențialui agricol indiscutabil al României.

Este evident că pe termen lung, omenirea va avea mereu nevoie de hrană. Este un pariu câștigător să dezvolți exporturile în acest domeniu. Dar cum o faci, cum stimulezi exporturile în domeniu, cum încurajezi dezvoltarea de lanțuri de procesare care să adauge valoare producției agricole?”, întreabă expertul citat.

Soluția acordării „a tot felul de stimulente, subvenții, tratamente preferențiale etc. uită de faptul că acestea sunt costisitoare, au efecte secundare negative (tomate sau lapte care sfârșesc aruncate la gunoi) și că alte state, mai bogate decât noi, pot acorda subvenții mai mari, eliminând de pe piață exportatorii noștri”.

Şi atunci, „înainte de a ne angaja în a proiecta tot felul de sisteme de stimulente ar fi foarte util să începem prin a identifica și a elimina obstacolele existente în calea producătorilor, a procesatorilor și a exportatorilor”, punctează Aurelian Dochia.

Degeaba oferi stimulente dacă cei cărora li se adresează sunt sufocați de dificultăți în activitatea de zi de zi,

  • de la plăți întârziate la obținerea unei autorizații de construcție,
  • de la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară până la imposibilitatea obținerii unui credit bancar în lipsa garanției pe care acea proprietate o putea oferi”, conchide expertul citat.

Apoi, atunci când sunt proiectate, „stimulentele ar trebui să însoțească întregul lanț valoric, de la valorificarea resurselor proprii, până la vânzarea lor”,  spune  şi Cristian Pârvan.

Degeaba stimulezi producția de roșii și porci, dacă roșiile se strică la producători şi

  • nu stimulezi și investițiile în procesare (de exemplu deshidratatele bio)
  • și nici dezvoltarea spiritului de asociere.

Ajungi să imporți bulion, mezeluri și mălai, făcute din exporturile românești de materie primă”, conchide, la rândul său, şi Cristian Pârvan.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR îl obligă pe președinte să vacanteze posturile de la Dezvoltare și Transporturi și să motiveze, de îndată, refuzul de a numi persoanele propuse de guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a creat un blocaj instituțional și a adus Administrația Prezidențială și Guvernul într-un conflict juridic de natură constituțională, atunci când a refuzat… Mai mult

Stiri

Industria telecom: Investițiile și dezvoltarea 5G sunt puse sub semnul întrebării.

Razvan Diaconu

Industria telecom consideră că modificările propuse marți de către ministrul Eugen Teodorovici introduc și majorează taxe la un nivel pe care îl consideră ”excesiv și… Mai mult

Stiri

Francisc Doboș: Mă rog pentru exorcizarea celor care ne aruncă în haos

Vladimir Ionescu

Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, a comentat pe Facebook măsurile economice anunțate marți seară de Guvern, care au dus la prăbușirea Bursei.… Mai mult

Stiri

Erste Bank: Măsurile Guvernului vor perturba serios sistemul financiar

Adrian N Ionescu

Măsurile guvernamentale de taxare a activelor băncilor în funcție de indicatorii de piaţă ai dobânzilor (ROBOR) pot împiedica Banca Naţională a României să-şi aplice politica… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban: Noile măsuri de supraimpozitare, o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României

Razvan Diaconu

Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunțate, fără o dezbatere publică și fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor… Mai mult

Stiri

Și poziția oficială a Liberalului (democrat) din Coaliție, față de noile măsuri fiscale: Da!

Razvan Diaconu

O serie de firme practică un sistem de transfer al profiturilor către companiile-mamă iar în România raportează „an de an” profituri mici, a justificat miercuri… Mai mult

Stiri

Măsurile din Energie: ”OUG încalcă dreptul la proprietate, dar a venit de la cel mai înalt nivel al partidului”

Razvan Diaconu

Măsura de plafonare a preţului la 68 de lei / MWh (în scădere de la 95 lei / MWh) a fost decisă la nivel înalt… Mai mult