joi

28 martie, 2024

17 mai, 2015

import-exportDisputele referitoare la exploatarea lemnului a adus în atenție modul în care se preocupă România de exploatarea și exportul materiilor prime și în ce măsură contribuie acestea la dezvoltarea economică a țării.

De aceea, am preluat și centralizat datele furnizate de statistica oficială, pentru a dimenisiona corect problemele aflate în dezbatere și implicațiile mai largi, la nivelul întregului ansamblu macroeconomic.

Trebuie menționate însă, în acest context, și principiile de piață la care e aliniată economia României: în genere, exporturile nu pot fi reduse sau chiar interzise ”din pix”, libera circulație a mărfurilor fiind un astfel de principiu la care România este semnatară prin apartenența la Uniunea Europeană, iar soluțiile sunt de altă natură decât cele de marketing politic.


***

Ponderea materiilor prime în totalul exporturilor României, începând cu anul 2007, s-a situat la niveluri de circa 5%-6%. Maximul a fost atins îm anul 2011 iar minimul în 2014, pentru ca primul trimestru din 2015 să aducă o diminuare spre cota de 4% (date preliminare și nediferențiate pe categorii), influențată însă de sezonalitate.

Fapt important pentru o abordare corectă, 90% din aceste materii prime livrate în exterior au fost reprezentate anul trecut (ponderile sunt similare și în anii anteriori) de lemn, semințe de floarea-soarelui (fiecare cam cu o o treime din total) și minereuri metalice și fier vechi (cam un sfert și în scădere considerabilă față de perioada precedentă).

Astfel, o prezentare a evoluțiilor înregistrate pe aceste segmente de comerț exterior este importantă, pentru a pune în context exportul de lemn.


Am adăugat și statistica livrărilor de mobilă către partenerii externi, pentru a ne putea forma o idee în ce măsură se face adăgarea de valoare la intern și în ce măsură se vând materii prime brute, care nu aduc și o dezvoltare a industriilor conexe.

1
Exportul materiilor prime. Click pentru mărire

Prima observație este că la categoria lemn, exportul materiilor prime au crescut aproximativ în ritmul general al exporturilor de materii prime ale țării ( circa 70% între 2007 și 2014) și ușor sub nivelul general de creștere a exporturilor după aderarea la UE, care se duce spre 80%.
Procentual, exporturile de lemn nu au depășit niciodată două procente din total. Ele au fluctuat între un sfert și o treime din exporturile de materii prime, stabilizându-se la 33% în ultimii trei ani.

(Citiți și: ”Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford”)

Valoric, exportul materiilor prime la categoria lemn către exterior a avut cea mai mare creștere în 2013, când s-au apropiat de pragul de un miliard de euro, pentru a se replia ușor în 2014 (-5%). Interesant este că, între 2007 și 2012, exporturile de minereuri metalice și fier vechi le-au depășit pe cele de lemn dar nu s-a sesizat mai nimeni în privința acestui lucru.

Între 2007 și 2014, România a vândut către alte țări lemn în valoare totală de circa 5,5 miliarde euro dar și minereuri metalifere și fier vechi (atenție la punerea pe butuci a industriei metalurgice, făcută cu larga participare a marelui vecin de la est) în valoare de aproape 7 miliarde euro. Și acestea puteau fi prelucrate în țară, cu un spor de valoare adăugată și, mai ales, cu reducerea dependenței strategice de anumite materiale metalice.

(Citiți și: ”Cifre de alarmă. România a ajuns ultima în UE la productivitatea resurselor utilizate”)

Mai mult, pe fondul unor ani agricoli buni și al unor randamente la hectar îmbunătățite spre nivelurile maxime din UE, din spate au venit livările de semințe și fructe oleaginoase (a se citi materia primă pentru uleiul comestibil și pentru adaosurile la carburanți). Suma lor din 2007 încoace a fost de 4,5 miliarde euro. Ori, pe piața de profil, concentrarea actorilor este destul de pronunțată, cota de piață de 30% sugerată pentru lemn fiind, foarte probabil depășită.

Cât despre posibilitatea de a folosi materia primă în țară (doar nu avea nimeni interesul de a face profit musai prin exportul în străinătate) trebuie corelate tăierile de masă lemnoasă cu capacitatea fabricilor românești de a achiziționa această masă lemnoasă, de a o prelucra și de a livra la export mobilier, marfă cu valoare adăugată mult mai mare decât cheresteaua.

Dacă se compară valoarea mobilierului exportat ca produs finit cu cea a lemnului materie primă potențială se observă că prima este undeva la peste dublu și a recuperat o anumită scădere de procentaj apărută în perioada 2010 – 2013. De altfel, reorientarea treptată a materiei prime spre fabricile interne ( care aproape și-au dublat exporturile în ultimii cinci ani) explică și diminuarea exporturilor de lemn din 2014.

Toate aceste considerații nu scuză pe nimeni și nici nu rezolvă problemele ecologice apărute după devalizarea pădurilor .

Însă, dacă este să intervenim cu mijloacele economiei de piață, ar trebui să fim la fel de atenți la toate piețele și la toate spețele, nu doar la cele inflamate conjunctural, din motive de spectacol politic.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Lemnul are o pondere de sub 2 la suta din exportul de materii prime si se face caz si analiza (nationala) „de caz”. Ma intreb ce studiu de caz ar trebui facut pentru exportul celei mai valoroase „materii prime” nationale, forta de munca, dupa ce s-a „exportat” deja aproape jumatate din forta (activa) de munca a tarii?Din acest export, ne alegem cu cca. 80 de Euro lunar, pe cap de romin, „exportat”, pentru fiecare din cei cca.5 milione de emigranti.Plus depopultarea tarii si imposibilitatea reconstructiei industriale viitoare – procesul fiind ireversibil, prin stabilirea celor plecati in strainatate.
    Avea dreptate poeta Ana Blandiana, cind spunea ca sintem un „popor vegetal”. Sintem prin modul in care am trait inainte si dupa cum acceptam „desfrunzirea” natiunii de cea mai valoroasa „materie prima” mondiala:forta de munca!
    Pe cind o analiza de caz si o dezbatere nationala asupra cauzelor, solutiilor si raspunderii „generatiei politice DNA”, pentru acest prejudiciu, trecut de prea multa vreme sub tacere?

  2. Problema nu e cat lemn exportam, ci cat lemn se poate taia sustenabil astfel incat padurile sa se regenereze. In majoritatea tarilor UE suprafetele impadurite cresc, la noi scad in continuu. Ne place sa credem ca avem o tara plina de paduri, dar suntem sub media europeana la suprafata impadurita, asta in conditiile in care o treime din suprafata tarii e teren muntuos. Munti din ce in ce mai cheliti de paduri insa. Cand or sa mature alunecarile de teren drumurile si casele oamenilor cifrele astea cu exporturi or sa devina total irelevante…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Lemnul are o pondere de sub 2 la suta din exportul de materii prime si se face caz si analiza (nationala) „de caz”. Ma intreb ce studiu de caz ar trebui facut pentru exportul celei mai valoroase „materii prime” nationale, forta de munca, dupa ce s-a „exportat” deja aproape jumatate din forta (activa) de munca a tarii?Din acest export, ne alegem cu cca. 80 de Euro lunar, pe cap de romin, „exportat”, pentru fiecare din cei cca.5 milione de emigranti.Plus depopultarea tarii si imposibilitatea reconstructiei industriale viitoare – procesul fiind ireversibil, prin stabilirea celor plecati in strainatate.
    Avea dreptate poeta Ana Blandiana, cind spunea ca sintem un „popor vegetal”. Sintem prin modul in care am trait inainte si dupa cum acceptam „desfrunzirea” natiunii de cea mai valoroasa „materie prima” mondiala:forta de munca!
    Pe cind o analiza de caz si o dezbatere nationala asupra cauzelor, solutiilor si raspunderii „generatiei politice DNA”, pentru acest prejudiciu, trecut de prea multa vreme sub tacere?

  2. Problema nu e cat lemn exportam, ci cat lemn se poate taia sustenabil astfel incat padurile sa se regenereze. In majoritatea tarilor UE suprafetele impadurite cresc, la noi scad in continuu. Ne place sa credem ca avem o tara plina de paduri, dar suntem sub media europeana la suprafata impadurita, asta in conditiile in care o treime din suprafata tarii e teren muntuos. Munti din ce in ce mai cheliti de paduri insa. Cand or sa mature alunecarile de teren drumurile si casele oamenilor cifrele astea cu exporturi or sa devina total irelevante…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: