”Trebuie să ne gândim foarte bine dacă menținem această țintă și să vedem ce avem de făcut. Credibilitatea poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiune detaliat”, a afirmat luni guvernatorul Mugur Isărescu, cu referire la eventualitatea ca România să adere la Zona Euro în 2019.
Mesajele lansate de guvernatorul BNR constituie practic ecoul unor nedumeriri instalate la nivel european din cauză că afirmațiile făcute în ultimul an de diverși oficiali BNR cu privire la dorința României de intrare în Zona Euro nu sunt urmate de acțiuni concrete ale Guvernului României.
Surse oficiale europene au declarat pentru cursdeguvernare.ro că România, dacă dorește să atingă ținta 1 ianuarie 2019, ar trebui să formuleze anul acesta o solicitare oficială pentru admiterea leului românesc în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II).
Până la formularea acestei cereri, guvernul ar trebui însă să demareze o serie de ample reforme structurale, afirmă sursele citate, pentru că nici UE, nici România nu au nevoie să treacă prin problemele cu care se confruntă astăzi Grecia.
(O mențiune: cursdeguvernare.ro a organizat în luna februarie a acestui an o conferință pe tema aderării româniei la euro și pe chestiunea necesității de-a aborda politicile necesare, în caz că decizia politică a fost deja luată : speakerii, maniera de abordare și concluziile pot fi citite AICI.
De asemenea, cursdeguvernare.ro a realizat și o extensie specială a ziarului, care monitorizează situația, indicatorii și fenomenele din economie din perspectiva aderării la euro – poate fi următiră AICI. )
Lista lui Mugur Isărescu
Prezent la o conferință organizată la Bucureşti de Comisia Europeană, în parteneriat cu BNR, pe tema adoptării de către România a monedei unice europene, Guvernatorul Isărescu a reafirmat că ținta 2019 este una ”ambițioasă”, dar ”fezabilă”, însă este nevoie de acțiuni concrete din cauză că ”de la o anumită dată încolo zilele cam intră în sac”.
”Era și timpul să discutăm despre drumul pe care îl avem de parcurs către zona euro. Noi am optat pentru 2019, an care nu a fost ales fără temei, trebuie însă să ne gândim foarte bine dacă menținem această țintă și să vedem ce avem de făcut. Credibilitatea (României – n.red.) poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiune detaliat, care să aibă o susținere explicită”, a mai declarat guvernatorul Isărescu.
(Citiți și: ”Aderarea României la zona euro: Pașii până să intrăm, la ce să ne așteptăm ”)
Problemele mai vechi, generate de Portugalia, Irlanda și Spania, sau mai noi, Grecia, ale Zonei Euro au făcut ca statele puternice- în special Germania- să fie mai exigente atunci când vine vorba de admiterea de noi membri în ”clubul euro”.
Calendarul comunicat de guvernatorului Mugur Isărescu este: ”Din punct de vedere tehnic, adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 ar presupune intrarea în ERM II la 1 ianuarie 2016 și participarea la aranjament pentru minim doi ani. Teoretic, în cazul României nu va fi nevoie de mai mult de 2 ani de stat în ERM II, dar s-ar putea totuși să fie nevoie.”
România va rămâne, practic, mai mult de doi ani în interiorul ERM II (așa cum s-a întâmplat în cazul Sloveniei, Ciprului și Slovaciei) datorită faptului că, după acest minim de 2 ani, înainte de decizia de aderare la Zona Euro, BCE are nevoie de o perioadă de evaluare a performanțelor înregistrate de România și, în baza acestor performanțe, de convenirea cursului de trecere a leului la euro.
(Citiți și: ”Florin Cîțu / Reforme contratimp: în sau în afara eurozonei”)
Ceea ce ne întoarce la adevărata problemă pe care o ridică ERM II, descrisă foarte simplu de Mugur Isărescu: ”Dispărând ajustarea prin cursul de schimb toată povara politicilor economice cade pe fiscalitate, pe întreprinderi.”
Marea provocare – convergența reală
Cu exceptia poziției investiționale nete, România îndeplinește toate criteriile de la Maastricht.
În discursul său, guvernatorul BNR a atras însă atenția :
- În privința PIB/locuitor, suntem la jumătate din media europeană, dar suntem, din păcate, pe penultimul loc în UE.
- Cu motivații dintre cele mai bune, România obișnuiește să deraieze repede de la politicile macro. Vrem să ne meargă mai bine cât mai repede, uitând că costurile acestor derapaje sunt foarte ridicate
- Suntem uneori preocupați să facem deficite bugetare cât mai mari și facem chiar o obsesie din asta
- Problema noastră e că nu facem reforme structurale. Avem două asemenea programe- unul cu Comisia și altul cu FMI- și ambele sunt întârziate
- Analizele identifică lipsa infrastructurii ca obstacol major în calea creșterii economice. Nu banii ne lipsesc ca să facem autostrăzi. În plus, oportunitățile de finanțare prin fonduri structurale nu sunt suficient fructificate. Să ai bani gratis și să nu îi iei….Ce păcat mai mare îți trebuie?
Reformele românești în așteptările europene
Lipsa de reforme structurale evocată de guvernatorul Mugur Isărescu este sesizată de mulți ani de FMI și de Comisia Europeană, iar chestiunea a devenit vizibilă inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene.
(Citiți și: ””The Eurozone Crisis and the Future of Europe”: Când răspunsurile economiștilor sunt o erată la deciziile politicienilor”)
Reformele structurale la care se referă invariabil oficialii europeni în dialogul cu factorii de decizie din România sunt :
- renunțarea la politica de susținere a marilor companii de stat care, an de an, prin management defectuos, înregistrează pierderi și datorii
- restructurarea și reforma sistemului de sănătate
- demararea efectivă a proiectelor de infrastructură
La capitolul întreprinderi de stat cu probleme, surse bine informate în legătură cu conținutul discuțiilor purtate în ianuarie de premierul Victor Ponta cu experți ai Comisiei Europene au furnizat cursdeguvernare.ro exemplul CE Hunedoara, unde Victor Ponta a refuzat deschis orice variantă propusă de restructurare sau de privatizare.
De menționat că, până în prezent, împotriva CE Hunedoara au fost depuse 3 cereri de insolvență, însă creditorii au renunțat la procese după primele înfățișări la Tribunal.
3 răspunsuri
1.Guvernatorul BNR este probabil una din cele mai pregatita persoane din Romania, ca „evaluator” al „starii natiunii”, iar mai mult ca atit, a reusit sa formeze si pregateasca o echipa de analisti si specialisti de forta in economie.Ca orice „bugetar” insa, dependent pina la urma de vintul politic, suflat de P,Ministru peste oricine iese din „cuvintul” sacru al politicianului, nu poate spune deschis, ca intrarea unei tari ca Romania, la moneda Euro, este un proiect de „1 APRILIE”!
O tara in care cele 12 miliarde de Euro investitii straine, s-au facut mici, mici de tot, de nu se mai vad, unde 1 milion de noi locuri de munca au devenit posibile, dar in UE unde pleaca acelasi milion de emigranti. Acolo unde cresterea economica tinde spre 3-4 la suta (si a PIB), dar apartine strict intreprinderilor si supermarketurilor straine – in fine acolo unde au disparut de 8 ani investitiile staine si nu mai exista „economia si industria nationala”, lipseste doar trecerea la moneda Euro – pentru ca dezastrul economic national, sa devina perfect!
2.Dupa ratarile aratate, alte ratari le-au luat locul, prin esecul celor „100 de mii de Euro”, acordat doar pentru 2 la suta din IMM-uri (fiindca bugetul tarii fara „economie nationala” nu are bani), 700 lei/angajat pentru cine angajeaza 10 salariati, cind un loc de munca costa de la 50 de mii de Euro in sus, etc.!
3.Culmea „reformei” de stinga, a constituit-o avalansa de noi taxe si impozite din 2014,urmate de noul „Cod fiscal”, care este „reforma suprema”, care va duce economia, drept acolo unde ne-a dus de 25 de ani…esecul lipsei de orice proiecte, de „reconstructie economica si industriala”, de care avea nevoie Romania.
4.D-l Isarescu, arata nu demult, ca trecerea la Euro, are nevoie de o crestere economica a Romaniai de minim 4 la suta pe an, cu mentinerea actualei inflatii si fara a depasi intelegerile cu FMI, privind deficitul bugetar.
5.Esuind pe toata linia – surogatele economice raminind fara efecte pozitive in economia reala – Guvernul Romaniei a gasit un SUROGAT si mai consistent, la esecurile lipsei unui proiect economic, postintegrare.
El este „proiectul – proiectelor nationale”, proiect de tara, proiect minune, etc. care-i ofera avantajul nemarturisit – ca are termen de realizare peste 4 ani, iar cind va esua, lumea va uita pina si cine a fost Prim Ministrul care l-a „lansat”. Nu pot sa pricep in ruptul capului, de ce poate cineva lansa un PROIECT DE „1 APRILIE”,cind Romania are nevoie ca de aer, de un „proiect economic postaderare de tara”, care sa asigure folosirea resurselor financiare UE, acordabile pentru un astfel de proiecte, pentru reconstructia industriala a tarii!
banuiesc ca sunteti un analist de dreapta si ca atare spuneti amin la dezastrul lasat de guvernarea Basescu-Boc, vorbiti de avalansa de taxe si impozite din 2014, sa fim seriosi, taxa pe stalp nu este o avalansa, nu sunteti de acord cu codul fiscal, cu reducerea TVA si apoi a nivelului cotei unice, sunt masuri foarte bune, trebuie stimulat consumul intern ca sa devina motorul dezvoltarii economice, in afara exportului,nu sunt investitii straine si nici autohtone pentru crearea de locuri de munca, cine o fi de vina ca nu s-au absorbit fondurile europene? cumva guvernul Ponta? sa fim seriosi, stim cine sunt vinovatii, din vina cui s-au blocat programele operationale si cine a furat de a rupt, inclusiv prin investitii aiurea, nu cumva preferata presedintelui, nu suntem pregatiti pentru aderarea la euro care ne-ar lipsi de doua instrumente vitale in fata socurilor externe: cursul de schimb si rata dobanzii, cu convergenta reala stam prost(Victor Orban spunea recent ca doar cand Ungaria atinge 90% din media PIB-ul UE pe locuitor va adopta euro), proiectele si strategiile sunt bune dar fiecare guvern le arunca la cos ca asa suntem noi romanii unii mai destepti decat altii!!
Stimate,
dle Paul,
O analiza economica nu poate fi de dreapta sau de stinga, decit daca apartine unui postac – ceeace nu prea exista pe acest portal…
Actuala stare de „natiune esuata” a Romaniei, nu se datoreaza doar lui Ponta, care a mostenit o stare economica proasta, dupa dezastrul economic produs de 10 ani de guvernare de „dreapta”.
Tema comentariului este determinate de cea a articolului economic, care prezinta ultimul „proiect – gogorita” al premierului Ponta.Surogatul de proiect cu care vrea sa umple „golul” guvernarii PSD in 2015 – 16, este cel mai gogonat, dupa ce au esuat celelelte. Avantajul acestui proiect, este ca are termen in 2019, cind Premierul va fi uitat deja, iar vinovat va fi cineva, la fel de fara vina pentru disparitia economiei nationale – ca stinga la care va refereati – considerindu-ma de „dreapta”…
Dreapta este „egala” cu stinga politica, in distrugerea economica si industriala, mai ales dupa integrare – cind lipsa unui „proiect de tara” (refuzat de ambele), a „asigurat” disparitia investitorilor straini, dupa 2008.Apoi, fara un proiect de tara, liseste orice reper economic si industrial, care sa indrume structura investitiilor – asa ca ne alegem doar, cu cite o ferma de vaci sau 150 de stupi, in locul reindustrializarii tarii!