Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta miercuri planul de urgență pentru relocarea refugiaților sirieni în cele 28 de state membre ale Uniunii.
României i-ar reveni – potrivit acestui plan – un număr maxim de 6.351 de persoane, în doi ani. Pentru fiecare dintre aceștia, ar urma să primească 6.000 de euro, bani care vin o singură dată.
Autoritățile de la București resping această cotă – însă mai multe instituții sunt testate în privința unor locuri de cazare suplimentare.
***
Atât premierul Victor Ponta, cât și președintele Klaus Iohannis au declarat luni că nu cunosc încă numărul oficial de imigranți ce ne-ar putea fi recomandat sau impus (în funcție de ce decizie politică se va lua la nivelul Uniunii), dar au susținut același lucru: România nu va accepta cotele obligatorii și nu are capacitatea de a procesa și de a caza mai mult de aproximativ 1.700 de persoane.
Pe de altă parte, Mircea Mocanu, șeful Biroului România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), a declarat marți pentru cursdeguvernare.ro că pot fi găzduiți și 5.000 de refugiați, fără nicio problemă, dar autoritățile autohtone au o abordare conservatoare din cauza lipsei de experiență.
Numărul de 1.700 (300 – 400 de familii) de care vorbesc oficialii români se referă strict la capacitatea totală din cele șase centre existente în București, Giurgiu, Galați, Șomcuța Mare, Rădăuți și Timișoara.
Refugiații vor sosi însă în etape și ar trebui să fie plasați autorităților locale, pe măsură ce se derulează procesul de integrare.
“Important este primul val, pentru a se obișnui și autoritățile, și populația”, explică Mircea Mocanu.
Procedurile
Capacitatea actuală de procesare este de 40 de cazuri pe zi, astfel încât România ar putea cere, de exemplu, la un moment dat, un lot de 300 de refugiați, explică Mircea Mocanu.
Sunt aduși cu avionul, sunt amprentați, intervievați și distribuiți în cele șase centre, unde locuiesc în regim deschis, adică pot pleca în oraș când vor.
În cel mult două luni, Inspectoratul General pentru Imigrări le va comunica dacă au primit statutul de refugiat, iar cei refuzați sunt returnați în țara de proveniență.
Până acum, arată statistica de profil, 98% din imigranții sosiți din Siria și Eritreea au primit azil în România.
În mod normal, după o perioadă scurtă, refugiații ar trebui transferați în diferite localități, unde vor fi integrați. “Dacă autoritățile locale fac o treabă bună și nu îi pun pe toți în același loc (în care să vorbească doar între ei și fără să interacționeze cu localnicii), atunci integrarea are mai multe șanse. Așa procedează germanii și suedezii, de exemplu, care au experiență cu imigranții”, a explicat Mircea Mocanu.
Câți vor rămâne în România?
În unele state europene, precum Germania, refugiații sunt obligați să stea cinci ani acolo unde au primit azil.
Din România însă, ei pot pleca în orice alt stat european, dar nu vor putea munci niciunde, fiindcă au doar dreptul la călătorie.
Rămâne de văzut câți dintre ei vor dori să rămână în România sau vor ceda tentației unor salarii mai mari dar improbabile, cât timp nu au acces la piața muncii, ci doar la joburi la negru.
Rata de succes în Occident
Statele occidentale realizează periodic analize privind eficacitatea procesului de integrare, iar un studiu recent arăta, potrivit șefului OIM România, că 60- 70% dintre azilanți își găsiseră un loc de muncă într-un an, iar 90% din acești 60 – 70%, aveau același loc de muncă și după patru ani.
Majoritatea sunt angajați în servicii și construcții.
Riscul terorismului
Cei care se opun relocării, nu numai din România ci și din alte state, se tem că o prezență în număr mare a musulmanilor înseamnă expunerea țării la acte teroriste.
Mircea Mocanu exclude însă o astfel de posibilitate: Riscul de securitatea este mult mai mic în cazul refugiaților. “Teroriștii nu vin cu barca pe Mediterană, ci cu avionul și au viză”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro șeful OIM România.
Dincolo de declarații, autoritățile se pregătesc pentru cotele obligatorii
Deși au declarat că România nu va primi mai mult de 1.700 de refugiați, iar președintele a subliniat aceasta afirmând “Mai mult, nu!”, autoritățile își iau măsuri de siguranță pentru o eventuală introducere a cotelor obligatorii.
Ministerul Educație, la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, le-a cerut marți inspectoratele judeţene şi universităţilor să identifice eventuale spații de cazare libere în care ar putea fi plasați refugiați.
“Nu am făcut decât să transmitem în teritoriu solicitările altei instituții, noi nu ne ocupăm de problema refugiaților”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro ministrul Sorin Cîmpeanu.
Până acum, Universitatea București și Politehnica București au răspuns deja, anunțând că au locuri libere și vor oferi și masă, nu doar cazare. Prima va pune la dispoziția refugiaților 80 de locuri în căminele de la Măgurele, iar cea de-a doua, 150 de locuri.
EUobserver: România şi Cipru cer primirea în Schengen în schimbul primirii de azilanţi
România şi Ciprul cer Uniunii Europene concesii în schimbul primirii unui număr de azilanţi, scrie EUobserver marţi, interpretând o declaraţie a premierului român Victor Ponta în sensul că Bucureştiul nu va primi azilanţi dacă României nu i se permite să adere la zona Schengen.
“Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât şi obligaţii, aşa că, dacă vor să avem aceleaşi obligaţii, trebuie să ne dea aceleaşi drepturi”, a declarat Victor Ponta în legătură cu numărul de azilanţi pe care România este dispusă să-l accepte – scrie EUobserver.
