Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

de Mariana Bechir , 10.1.2019

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de miliarde de euro, conform datelor Eurostat.

Este un avans modest față de acum 10 ani, când aceste cheltuieli reprezentau 1,77% din PIB, și care nu permite prea mult optimism în ceea ce privește atingerea țintei fixate pentru 2020 – 3% din PIB.

Uniunea rămâne astfel mult în spatele campionilor mondiali în cercetare – în 2015, Corea de Sud aloca 4,22% din PIB, urmată fiind de Japonia (3,28%) și SUA (2,76%).

China se situa la același nivel cu Uniunea, la 2,06% din PIB investiți în cercetare, în 2015. Pentru 2017 estimările indică investiții chineze de 2,1% din PIB, adică 279 de miliarde de dolari.

O sumă uriașă, dar măruntă dacă este raportată la populație, adică la cei 1,4 miliarde locuitori – Germania, cu mai puțin de 84 de milioane de locuitori, a investit în cercetare, în 2017, aproape 100 de milioane de euro.

Rusia pare total în afara competiției, cu numai 1,1% din PIB investiți în 2015 în R&D.

Sectorul afacerilor furnizează cea mai mare parte a acestor fonduri (66% din total), pe locul doi se plasează cercetarea din universități (cu 22% din totalul cheltuielilor R&D), iar sectorul public se află pe locul trei, cu o pondere de 11%. România se remarcă în continuare ca țara cu cele mai mari cheltuieli pentru cercetare şi dezvoltare alocate de sectorul guvernamental (32% din suma totală, de trei ori peste media europeană).

Țara noastră rămâne rămâne în urmă la acest capitol, lucru reflectat de cel puțin două evoluții:

  • distanța dintre ponderea națională și media europeană a crescut de la 1,55%, în 2016, la 1,57%
  • a revenit pe ultimul loc, după ce Letonia a reușit o alocare mai bună, de 0,51% din PIB, comparativ cu 0,44% în 2016. România a crescut mai puțin, de la 0,48%, la 0,50%. În cifre absolute, a crescut de la 818, la 949 milioane de lei.

Pentru a-și atinge ținta națională fixată pentru 2020, România ar trebui să-și majoreze de patru ori ponderea actuală din PIB alocată cercetării și dezvoltării.

Aflată la coada clasementului, România este una dintre cele opt state ce n-au ajuns la plafonul de 1% din PIB. Bulgaria înregistrează o situație mai bună, cu 0,75% din PIB distribuit cercetării.

Germania acoperă singură aproape o treime din totalul cheltuielilor R&D din UE

Patru țări au depășit pragul de 3% fixat pentru 2020 – Suedia, Austria, Danemarca și Germania. Cea mai mare economie a Uniunii furnizează singură aproape o treime din investițiile în cercetare ale blocului comunitar – 99,052 miliarde euro, din totalul de 320 de miliarde.

La polul opus se află România (0,5% din PIB), Letonia (0,51%), Malta (0,55%), Cipru (0,56%), Bulgaria (0,75%) şi Croaţia (0,86%).

În regiune, se remarcă câteva țări central-europene, Slovenia (1,86%) și Cehia (1,79% din PIB), care sunt și cele mai robotizate state din fostul bloc comunist. 

În ultimii 10 ani, 21 dintre cele 28 de state membre UE au majorat sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Austria (de la 2,42% din PIB în 2007 până la 3,16% din PIB în 2017, o creştere de 0,74 puncte procentuale) şi Belgia (de la 1,84% din PIB în 2007 până la 2,58% din PIB în 2017).

În schimb, în şase state membre, sumele alocate pentru cercetare şi dezvoltare, ca procentaj din PIB, au scăzut în ultimul deceniu, inclusiv în România, de la 0,51% din PIB în 2007 până la 0,5% din PIB în 2017.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult