La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Analiză

”Frate, încă mai e timp” / Îndeplinim 13 din 14 criterii pe tabloul de bord european: dar cum trecem peste cele două puncte nevralgice?

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele… Mai mult

22.11.2018

Evenimentul

Ne încadrăm în deficit! Se taie de la infrastructură, educație, cercetare și fonduri europene. Dobânzile – mai mari cu 21,5% față de anul trecut

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat miercuri seara că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, ”cu încadrarea în ținta de… Mai mult

22.11.2018

Cronicile

România – problemele trecerii la economia bazată pe servicii. Decalajele faţă de media europeană şi evoluţiile diferite pe sectoare de activitate

de Marin Pana , 15.8.2018


Trecerea la economia axată pe servicii este o tendinţă pe termen lung deja confirmată la nivelul UE din a doua parte a secolului trecut.

Astfel, la finele lui 2017 ponderea celor ocupaţii în sectorul de servicii a urcat la 74% din total faţă de 66% în anul 2000, în timp ce angajările în industrie au scăzut de la 26% în 2000 la 22% în 2017 iar ponderea agriculturii s-a înjumătăţit, de la 8% la 4%.

La nivelul valorii adăugate brute, Eurostat arată că serviciile generate au adus 73% din valoarea brută adăugată în 2017, industria 25% iar agricultura doar 2%. Activităţile din servicii au ajuns să grupeze peste 80% din totalul celor care lucrează în Olanda, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franţa, Danemarca, Cipru şi Luxemburg.

Dintre statele membre, cea mai mare pondere a forţei de muncă angajate în agricultură se regăseşte în România (24%), urmată la ceva distanţă de Bulgaria (19%), Grecia (11%) şi Polonia (10%). Cu o pondere de 30% a lucrătorilor din industrie, ţara noastră ocupă un loc fruntaş, după Cehia (36%), Slovacia şi Polonia (ambele cu câte 31%).

Aflată la un nivel de dezvoltare economică semnificativ sub media europeană, România a înregistrat de la integrarea în Uniune o creştere a ponderii celor care lucrează în servicii de la ceva mai puţin de 38% până la 46,3%, valoare în stagnare pe ultimii doi ani. Decalajul faţă de media europeană s-a redus de la 32 de puncte procentuale la 27,6 pp dar rămâne relativ ridicat.

Plecată în anul 2000 cu un nivel al ponderii persoanelor care lucrează în industrie similar cu media UE ( 26,9% faţă de 26,2%), România a ajuns în 2004 la valoarea maximă de 33,2%. A urmat un declin care a durat până în 2012, urmat de o revenire spre pragul de 30% anul trecut, timp în care media UE a scăzut sistematic.


Astfel, decalajul dintre România şi media UE a urcat semnificativ, de la doar 0,7% în anul 2000, la aproape şapte puncte procentuale în anul aderării şi 8,3 pp în prezent, după un minim local de 5,5 pp în 2012. Practic, forţa de muncă relativ ieftină din industrie ne-a făcut să preluăm o serie de activităţi care nu mai sunt suficient de rentabile în Occident.

De la o pondere foarte mare a persoanelor care lucrează în agricultură ( 45% în anul 2000), România a coborât la momentul intrării în UE în jurul pragului de 30% unde a staţionat până la ieşirea din criza declanşată în 2008. De-abia din 2014 încoace se simte o oarecare apropiere de practica europeană dar suntem încă la mare distanţă de situaţia din alte ţări, ceea ce ne penalizează la nivelul productivităţii sociale a muncii per total economie.


Valoarea adăugată brută în servicii  s-a situat la noi sistematic sub nivelul mediu din UE deşi decalajul s-a redus de la 16,3 puncte procentuale la aderare până la 11,5 pp anul trecut. Dat fiind, procentajul mult mai scăzut la noi al celor care lucrează în acest sector, ar trebui remarcat că productivitatea muncii este în România mult mai mare decât media pe economie, ceea ce nu e cazul pe media UE.


Deşi are un procentaj însemnat de angajaţi care lucrează în industrie, România a înregistrat din 2011 încoace o scădere sistematică a valorii adăugate brute generate în industrie ca pondere în total, ceea ce implică dezvoltarea unor activităţi pe plan extensiv şi cu o scădere a productivităţii în raport cu media naţională. Ceea ce a diluat şi importanţa industriei în creşterea economică, contrar trendului european.


De la un maxim de 14,5% din total atins în acest secol, ponderea valorii brute adăugate în agricultură a coborât rapid odată cu creşterea PIB până la circa 6% în anul aderării la UE şi a ajuns sub pragul de 5% în ultimii trei ani, deşi în 2017 a rămas triplă faţă de media europeană. Practic, productivitatea s-a menţinut la acelaşi nivel, ponderea agriculturii fiind în scădere sincron cu reducerea numărului de persoane ocupate în acest sector.


Dacă se face o paralelă a evoluţiei productivităţii muncii pe sectoare prin raportarea ponderilor în VAB la ponderea în forţa de muncă din 2000 încoace, trecând prin anul 2007, se pot observa mişcări semnificativ diferite la noi în raport cu media UE, pe măsură ce productivitatea a crescut şi ne-am apropiat de nivelul mediu al PIB/locuitor.


Astfel, odată cu dezvoltarea economică, la noi ca şi în UE, raportul de productivitate din servicii faţă de media pe economie a scăzut (de la un nivel foarte ridicat la noi şi mult mai puţin ridicat în UE). În România este încă superior cu o circa o treime, în timp ce media UE arată chiar o plasare uşor sub nivelul de referinţă.

În industrie, în timp ce la noi procentajul productivităţii relative ( mai ridicat iniţial, altminteri) a tot scăzut, cu un ritm chiar destul de alarmant ( care arată că nu prea performăm în specializarea intraindustrială), în restul UE tendinţa este inversă. Adică o reindustrializare pe baze de eficienţă sporită şi valoare adăugată mai mare.

Dar cea mai mare problemă ( cel puţin din perspectiva numărului extrem de mare de persoane pe care le avem încă ocupate acolo, deşi nu reuşesc să hrănească ţara şi avem o balanţă sectorială deficitară) o avem în agricultură.

Unde şi noi şi UE am plecat în 2000 de la aceeaşi productivitate relativ redusă în raport cu media pe economie (27%) dar, între timp, noi am coborât ( nu am ţinut pasul în agricultură cu mersul economiei ) la 20%, în timp ce media UE arată o creştere spre 36%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Justiției a preluat președinția JAI. Numirea procurorului-șef european, printre priorități

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru primele șase luni ale anului 2019. Transferul s-a făcut vineri, în cadrul unei… Mai mult

Europa

Ford Motor își restructurează afacerea din Europa – este posibilă închiderea unor fabrici

Vladimir Ionescu

Producătorul american a anunţat vineri primul pas în vederea restructurării afacerii sale neprofitabile din Europa, care ar urma să implice renunţarea la unele modele, reducerea… Mai mult

Stiri

Brașov – investiții de 3 ori mai mari ca pondere în cheltuieli decât cele ale Guvernului

Vladimir Ionescu

Agenția Fitch a confirmat, vineri, ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Braşov la ”BBB minus”, perspectiva asociată fiind… Mai mult

Europa

Nou Cod Rutier în Italia / Posibilă încălcare a legislației UE. MAE ia în considerare sesizarea Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Rezidenții străini în Italia nu mai pot circula decât 60 de zile cu autoturisme înmatriculate într-un alt stat membru, după modificarea Codului rutier din această… Mai mult

Stiri

China cere Canadei eliberarea directorului financiar al Huawei și amenință cu “consecințe grave”

Iulian Soare

China a cerut Canadei să o elibereze imediat pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, avertizând că în caz contrar vor exista consecinţe severe pentru… Mai mult

Europa

Mișcarea vestelor galbene / Președintele Macron pregătește “anunțuri importante”. Ministrul de Externe: Este nevoie de un nou contract social

Iulian Soare

Preşedintele francez Emmanuel Macron va face ”anunţuri importante” la începutul săptămânii următoare, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux. Declarația vine după patru weekenduri… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Rămân alături de magistrații care conduc lupta anticorupție

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică, cu ocazia zilei internaționale anticorupție, că rămâne alături de magistrații care luptă împotriva acestui fenomen. Prezentăm mesajul integral al șefului… Mai mult