Analiză

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

de Dollores Benezic 2.10.2011

Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, ce statut marital au, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, de exemplu, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o vom face în octombrie. Săptămâna aceasta ar trebui să înceapă campania de popularizare a evenimentului.

Pentru România acest recensământ are o semnificație aparte: e primul în care nu vor fi puși la socoteală cetățenii plecați de mai mult de 12 luni de acasă. Conform normelor Eurostat, de data asta fiecare țară va număra doar cetățenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare e de așteptat ca România să piardă în jur de două-trei milioane de cetățeni plecați la muncă, și care vor fi contabilizați în recensămintele din țările în care trăiesc și muncesc.

Oficial motivul numărării populației este acela de a oferi un fundament științific politicilor publice. La nivelul UE sunt vizate datele necesare cunoaşterii potenţialului uman al întregii comunităţii europene, cu informaţii despre mişcarea migratorie între diferitele ţări membre şi în afara uniunii, cu un accent special asupra populaţiei apte de muncă.

În ciuda asigurărilor oficiale – că datele rămân confidențiale și au scop statistic – populația continuă să fie reticentă în fața întrebărilor considerate prea intruzive în viața privată. În țări precum Germania sau Marea Britanie s-au dus campanii împotriva recensământului, și a cheltuirii unor sume mari de bani pentru realizarea lui. Și în România, recensământul de probă desfășurat în mai 2011 a scos la iveală o ușoară împotrivire a populației, pusă însă de oficiali pe seama neinformării.

Totuși, deși mai sunt două săptămâni până la recensământ, informarea populației nu s-a îmbunătățit. Se știe doar că e obligatoriu să răspunzi la întrebări și că poți fi amendat dacă n-o faci.

Recensamântul românesc – date tehnice şi istoric. Cum fac alţii

  • În România s-au mai făcut până acum 11 recensăminte. În 1859-1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002.
  • Rezultatele ultimului recensământ indicau o populație de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane de etnie maghiară, 535.000 romi.
  • Data inițială pentru efectuarea recensământului era martie 2011, dar a fost amânată din lipsă de bani pentru 22-31 octombrie 2011.
  • Institutul Național de Statistică va colabora cu 120.000 de recenzori care vor bate din ușă în ușă ca să chestioneze populația.
  • Refuzul de a-i primi în casă și de a răspunde la întrebări poate fi sancționat cu amendă între 2000 și 5000 de lei, conform unei hotărâri de guvern emise după recensământul de probă din martie.
  • Suma alocată de la buget pentru această operațiune este de 193 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro) deși inițial se vorbea de peste 250 de milioane de lei
  • Recensământul vizează 21,5 milioane de persoane, cinci milioane de clădiri în care se află locuințe, 8,2 milioane de locuințe și 7,5 milioane de gospodării ale populației.
  • Vor fi numărați toți cetățenii români cu domiciliul în țară, indiferent dacă sunt sau nu plecați din țară la momentul recensământului. Excepție fac cei care sunt plecați de mai mult de un an și care nu vor fi numărați în populația României.
  • Comparativ cu ultimul recensământ, din 2002, acum ni se cere în plus CNP-ul, iar întrebarea privind religia este cu răspuns deschis.
  • Primele date vor fi publicate în primul trimestru al lui 2012, dar rezultatele definitive vor fi cunoscute abia după 27 de luni, adică în 2014 când vor ajunge și la Eurostat.

Cum se numără alții: formulare trimise prin poștă, recenzare online

Acuratețea datelor statistice depinde de corectitudinea cu care cetățenii răspund la întrebări și de seriozitatea organizării acțiunii”, spune Vasile Ghețău, directorul Institutului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Fiecare țară din UE s-a străduit să-și mobilizeze cât mai mult cetățenii în recensământ, astfel încât să obțină rezultate cât mai apropiate de realitate și să înlăture suspiciunile existente cu privire la o stocare masivă a datelor personale. Conform site-urilor dedicate recensământului în fiecare țară, Bulgaria.

Harta populaţiei europene, înainte de recensământul din 2011 (Click pe imagine pentru mărire)

Ungaria şi Marea Britanie au dat posibilitatea oamenilor să-și completeze online formularele de recensământ sau să le primească prin poștă și să le completeze personal.

Franța, pe de altă parte, și-a instituit propriul sistem de recensământ anual, care a intrat deja în al șaptelea an de existență și – spun oficialii – nu mai implică eforturi financiare și logistice așa de mari precum recensămintele făcute la zece ani.

România: se contează pe „popă”, primar şi vecini

România a ales metoda arhaică de numărătoare din ușă în ușă, „pentru că ar fi fost o aventură să trimitem toate formularele prin poștă. Vă dați seama cum funcționează poșta la noi?”, motivează Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări Demografice.

Teoretic, în manualul recenzorului se spune că dacă oamenii nu sunt găsiți la domiciliu pot fi cerute date despre ei de la alte persoane „în măsură să ofere informații”. „Avem posibilitatea să folosim și surse indirecte, adică de la celelalte persoane care au rămas în familie acasa, de la vecini, de la primar, de la secretarul primăriei, de la preot, pentru că ne interesează să vedem câți suntem și, legat de migrație, și pe unde suntem”, a explicat potrivit unei relatări Mediafax, președintele INS Virgil Voineagu.

La ce să ne aşteptăm – eventuale consecinţe ale rezultatelor

Populaţia, în cifre şi parametri tehnici: mult mai puţini, ceva mai bătrâni, un pic mai bogaţi

  • o scădere a populației cu 2-3 milioane de locuitori va schimba radical demografia oficială a țării
  • rata șomajului, calculată la populația activă, ar putea fi mai mare ca urmare a scăderii numărului populației active – plecată la muncă afară
  • sistemul de învățământ și cel medical vor părea supradimensionate
  • populația din mediul rural va fi mai scăzută decât cea din urban, pentru că emigrația pentru muncă s-a produs în special din zonele mai sărace
  • PIB-ul pe cap de locuitor va crește, pentru că produsul intern brut se va împărți la mai puțini, deci aparent vom fi mai bogați
    De ce ni se cere CNP-ul:
    Recensământul de probă făcut în mai 2011 a arătat discrepanțe mari între hărțile și evidentele oferite de autoritățile locale și realitatea de pe teren. Aceste discrepanțe stau la baza solicitării CNP-ului de către recenzor, prin această metodă se va crea și un registru național de date mai corect decât ce are acum Ministerul de Interne: „ați văzut ce de persoane decedate sunt pe listele de la MAI la alegeri. Recensământul e o bună ocazie să îmbunătățim acest registru”, explică Ghețău.

Reprezentativitate politică – număr de parlamentari

  • numărul de locuri în Parlament se stabilește prin lege, nu prin Constituție, deci Parlamentul poate decide să rămână tot așa sau să devină mai suplu
  • Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pe legea privind reducerea numărului de parlamentari, indiferent de rezultatele recensământului
  • e de așteptat ca mutarea în străinătate a unui mare număr de cetățeni să determine o ajustare a votului diasporei, atât pentru alegerile interne cât și pentru cele europene, dar pentru asta e nevoie de decizii la nivel european
  • nu se știe dacă mandatele de eurodeputați vor fi restrânse în cazul României, pentru că nu știe nimeni deocamdată pentru ce țară vor „juca” românii plecați la muncă: pentru România sau pentru țara gazdă

Deși o consecință firească a micșorării numărului de cetățeni ar fi o ajustare corespunzătoare a numărului de parlamentari, sociologii nu cred că asta va fi o urmare a recensământului. Sociologul Vasile Gherasim (deputat PDL) susține că Guvernul intenționează să-și asume răspunderea pe proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari de la 469 la 300 maxim 315. „Până în decembrie Guvernul își va asuma răspunderea pe această lege. E o datorie față de ceea ce a decis poporul la referendumul din 2009. Iar dacă nu se face până în decembrie nu mai avem cum să o facem pentru că la anul sunt alegeri”.

Populaţia României, pe judeţe, aşa cum a rezultat după recensământul din 2002 (Click pe imegine pentru mărire)

El spune că scăderea populației nu afectează numărul de parlamentari pentru că prin lege se poate modifica procentul de reprezentativitate care acum trimite în Parlament un deputat la 70.000 de cetățeni și un senator la 160.000. „Dacă se constată că suntem 18 milioane în loc de 21 se va împărți populația rămasă la numărul de mandate existente și se modifică legea alegerilor”, explică Gherasim.

Sociologul Alfred Bulai crede că micșorarea numărului de parlamentari se va face în acest an, pentru că e o dorință împărtășită și de PSD. „E o întrecere în privința asta, care raportează micșorarea numărului de parlamentari către popor. Și PSD are un proiect de lege în parlament cu aceeași temă. Dar, această micșorare îi avantajează pe cei care dețin majoritatea, să nu ne imaginăm că asta înseamnă o primenire a clasei politice”, spune Bulai.

Nici numărul de europarlamentari nu va suferi modificări dramatice, ca urmare a scăderii populației din țară. „Nu cred că contează unde-ți sunt oamenii, aici sau în Spania. Tot români sunt și nu vor conta la numărătoare pentru europarlamentarii spanioli”, zice Adrian Moraru, director în cadrul Institutului de Politici Publice (IPP). Există, însă, voci care spun că politica europeană se va redesena în funcție de rezultatele recensământului. Rămâne de văzut dacă cei trei milioane de români de afară vor trimite eurodeputați români în PPE sau spanioli, italieni, germani.

În prezent România are 35 de locuri în Parlamentul European, repartizate conform algoritmului după numărul cetățenilor. Fiind a șaptea națiune din UE, ca populație, e de așteptat ca acest raport să nu se schimbe radical la o scădere de două milioane de cetățeni, crede Vasile Gherasim.

Dimensiunea administrativă: Finanțarea locală ar putea fi schimbată

Pentru că emigrarea nu a depopulat uniform teritoriul țării, e de așteptat ca la recensământ să se descopere care sunt acele zone mai sărace în locuitori decât acum zece ani. Asta ar putea duce la:

  • declasarea unor comune în sate sau a unor orașe în comune
  • scăderea numărului de aleși locali din consilii
  • alocarea de resurse mai puține către comunitățile cu populație mai mică

Alfred Bulai spune că asta s-ar întâmpla teoretic, într-o societate normală care funcționează după reguli statistice și demografice. „La noi nu cred că cineva ia în serios recensământul. Politicianul român nu a murit niciodată de dorul datelor statistice. Nici electoral nu a contat, listele sunt la primării și de regulă sunt pline de morți și acolo sunt alte interese. În mod corect statisticile sunt utile, dar la noi finanțările și deciziile sociale sunt luate strict politic, nu sunt fundamentate pe baze științifice. Orice măsură proastă, în schimb, e posibil să fie susținută și statistic, dar abia post factum. Adică ei folosesc datele statistice ca să justifice măsurile luate și nu ca să le fundamenteze înainte de a le lua.

Ne îmbătăm cu apă rece dacă ne imaginăm că politicul se va lua după rezultatele recensământului. La nivel local ar trebui să se schimbe finanțarea, dacă se constată o populație redusă, dar dacă primarul are culoarea politică potrivită cum să-i tai fondurile?”.

Religia din statistici şi religia declarată

O altă campanie de conștientizare se duce de câteva luni în legătură cu întrebarea 25 din recensământ: „Cărei religii crede persoana că-i aparține?”. Oamenii sunt îndemnați să declare cu curaj credința sau lipsa acesteia, și să fie atenți ca să nu fie trecuți „din oficiu” la ortodocși așa cum s-a întâmplat la alte recensăminte. Asociația Secular Umanistă din România (ASUR) a făcut demersuri și pentru modificarea întrebării, dar fără succes.

Pe site-ul www.recensământ2011.ro sunt explicate posibilele variante de răspuns pe care le are un cetățean, credincios sau nu. Demersul ASUR este menit să corecteze rezultatele anterioare, considerate nerealiste, în legătură cu procentul de atei din România. „Rezultatele oferite de ultimele două recensăminte (1992 şi 2002) în privinţa structurii religioase a populaţiei oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii. În ambele cazuri, cifrele oficiale diferă marcant de toate celelalte sondaje efectuate în ultimii 20 de ani de reputate instituţii de cercetare a opiniei publice. De exemplu, ţinând cont de datele European Values Survey (1999) şi World Values Survey (2005), procentul real al celor care se declară atei este de minimum 6-7% din populaţie, de 60-70 de ori mai mult decât rezultă din recensământul efectuat în 2002, de 0.1% din populaţie”, spune Toma Pătrașcu, președinte ASUR.

Motivele sunt multiple şi ţin, în special, de factori culturali. Pe de o parte, este larg întâlnită ideea că dacă ai fost botezat automat aparţii de acea religie, pe de alta, afirmaţiile de tipul „poporul român s-a născut ortodox”, repetate insistent în anumite cercuri, pot induce o autocenzură în ceea ce priveşte asumarea identităţii religioase reale.

ASUR socotește că un procent real de credincioși obținut la recensământ va mai stăvili din avântul finanțator al statului către biserică.

Sociologul Alfred Bulai e sceptic în privința asta, considerând că politicianul român încă nu e pregătit să renunțe la vehiculul electoral numit biserică.

Rromii – numărul real şi numărul declarat

Dacă INS și Guvernul nu au popularizat prea mult recensământul, acesta a avut parte de campanii de informare pe categorii de populație. Alianța Civică a Romilor din România (ACRR), o asociație care reunește aproape 30 de ONG-uri rome, a derulat o campanie de convingere a romilor să-și recunoască etnia la recensământ. David Mark, președintele ACRR, spune că statisticile neoficiale indică faptul că în România trăiesc între 1,5 și 2 milioane de romi, nu doar 500.000 câți au fost recenzați în 2002. „Noi încercăm să le explicăm oamenilor că e bine să-și declare etnia pentru că asta le va îmbunătăți viața. Politicile sociale se vor croi după numărul declarat la recensământ. Dacă ei se ascund nici primarii nu au vreun motiv să implementeze politici și să aloce bani pentru asta, pentru că vor spune că nu au romi în comunitate”, crede Mark.

Motivele pentru care romii nu-și declară etnia la recensământ sunt și istorice (teama bătrânilor de deportare), dar și actuale. Tinerii susțin că sunt discriminați atunci când își caută un loc de muncă, merg la medic sau când vor să-și dea copiii la școală. Pe de altă parte exponenții educați ai etniei refuză să-și mai recunoască originea, de rușine.

O altă posibilă explicație a demersului romilor ar fi și anunțata apariție pe scena politică a unui partid nou care reprezintă romii. Acesta ar fi o concurență puternică la actuala Partidă a romilor, care are în Parlament un membru – pe Nicolae Păun.

David Mark spune, însă, că interesul ar fi și la nivel local, unde un număr real de romi declarați ar putea impune alegerea unor consilieri locali din rândul etniei.

La nivel european nu există niciun europalamentar rom din România, deși noi avem cel mai mare număr de romi din Europa. Ne urmează Spania și Ungaria.

Dilema UE de după recensământ: cum şi unde vor vota rezidenţii în cele 27 de state

Unde voteaza cei care locuiesc in alte tari mai mult de un an: după cetatenie, sau după locul unde trăiesc?

Aceasta este dilema în Uniunea Europeană de după recensămintele din anul 2011. Deocamdată, cetăţenii UE votează după cetăţenie. Problema care se pune este însă în ce măsură acest lucru este corect în cazul rezidenţilor în cele 27 de state.

Aceştia pot influenţa prin votul lor decizia politică într-o ţară în care nu mai trăiesc, dar sunt inactivi politic tocmai în ţările în care muncesc, plătesc taxe, primesc ajutoare sociale, consumă şi au nevoie de reprezentativitate: atât în ţara gazdă, cât şi în Parlamentul European.

Este de aşteptat ca, după anul 2011 şi recensământul în ţările UE, să fie redesenată o hartă a populaţiei – îndeosebi a celei active – care să fie confruntată cu vechea hartă demgrafică a celor 27 de ţări: harta oficială a imigraţiei din ultimii 8-10 ani. Noutăţile ar putea fi atât de suprinzătoare, încât să reclame schimbări în stabilirea reprezentativităţii şi a sistemelor sistem de vot: atât în interiorul fiecărui stat, cât şi la nivelul Uniunii. Deocamdată, toată lumea aşteaptă cifrele tuturor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2011

12 comentarii

  1. Andreea lalescu
    3.10.2011, 7:19 am

    Foarte bun articol. Dar scoateti partea aia cu “pot sa-ti dau un video pentru campania cu romii”. Se vede ca cineva nu a citit articolul cum trebuie.

  2. O zi obişnuită: 3 Octombrie – “remaniere, recesământ şi noul an universitar” « Politeía
    3.10.2011, 7:32 am

    […] România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm. Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, ce statut marital au, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, de exemplu, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o vom face în octombrie. Săptămâna aceasta ar trebui să înceapă campania de popularizare a evenimentului.  Pentru România acest recensământ are o semnificație aparte: e primul în care nu vor fi puși la socoteală cetățenii plecați de mai mult de 12 luni de acasă. Conform normelor Eurostat, de data asta fiecare țară va număra doar cetățenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare e de așteptat ca România să piardă în jur de două-trei milioane de cetățeni plecați la muncă, și care vor fi contabilizați în recensămintele din țările în care trăiesc și muncesc. Oficial motivul numărării populației este acela de a oferi un fundament științific politicilor publice. La nivelul UE sunt vizate datele necesare cunoaşterii potenţialului uman al întregii comunităţii europene, cu informaţii despre mişcarea migratorie între diferitele ţări membre şi în afara uniunii, cu un accent special asupra populaţiei apte de muncă. n România s-au mai făcut până acum 11 recensăminte. În 1859-1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002. Rezultatele ultimului recensământ indicau o populație de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane de etnie maghiară, 535.000 romi. (vezi grafic comparativ cu rezultatele din 1992). Mai multe la Curs De Guvernare. […]

  3. Viorel Ilisoi
    3.10.2011, 8:28 am

    Bravo, Dolo! Lung si la obiect, lamuritor de tot.

  4. dollo
    3.10.2011, 8:47 am

    Asta cu lung nu e deloc o laudă, doar știi 😉

  5. ioan
    3.10.2011, 8:54 am

    Foarte bun articolul…

    Cred, totusi, ca recensamantul ar trebui sa aiba o intrebare si cu privire la orientarea sexuala, ca sa stim si noi cate persoane LGBT traiesc in Romania.

  6. victor L
    3.10.2011, 9:08 am

    – stiam ca sint 33 de parlamentari;
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Europarlamentari_pentru_Rom%C3%A2nia_2009-2014

    – prea multe pareri din partea sociologului Bulai, care nu uita sa-si politizeze toate opiniile.
    In rest, articol interesant si folositor.

  7. CFG
    3.10.2011, 10:23 am

    Nu exista diacritice in numele de domenii gen http://www.recensământ2011.ro. Pentru a ajunge la acel sait ar trebui scris http://www.recensamant2011.ro
    Romania are 33 de europarlamentari cum bine a scris victor L mai sus.

  8. recensamantul lu' peste prajit
    4.10.2011, 5:54 am

    Ce idiotenie recensamantul asta! Toate datele persoanelor fizice exista deja la primarii si politie: cine este proprietar, cate camere are casa, etc plus locul initial de nastere si eventuala migrare catre oras. Ce treaba are statul cu credinta omului? Nu credeti ca asta e un drept privat si o libertate care nu trebuie deconspirata cu datele de identificare? La primarii exista evidenta starii civile, asa ca nu inteleg de ce-i mai f..e grija de starea civila…Ei vor sa stie mai multe…(deformatie comunista!) daca ai amanti, de pilda…
    Datele privind profesia de pot lua de la ITM si asa mai departe. Dar pur si simplu, statul vrea sa mai cheltuie niste bani in loc sa faca in asa fel incat sa studieze datele pe care deja le au despre cetateni! E cea mai mare cacealma posibila! Singura problema majora raman nomazii, atat tiganii cat si cei care sunt cu oile pe munte. Cine se duce si la ei sa faca recensamant???

  9. Fluieratorul
    4.10.2011, 7:41 pm

    Pai daca vor vorbi vecinii mei despre mine, chiar daca nu-mi stiu CNP-ul, eu de ce sa mai vorbesc, ca ei oricum stiu mai bine… Va dati seama de cite ori ma voi multiplica usor diferit, daca se vor inregistra separat parerile tuturor despre mine? Cum poate sa se bazeze recensamintul pe balivernele tutur, pe care nimeni nu le verifica, si sa se creada relevant? Si cum naiba poate rezultatul la recensamint sa fie mai corect decit evidenta populatiei cu privire la statutul unei persoane de a fi alive and kicking (and voting) sau nu?

  10. umoristu
    5.10.2011, 3:16 pm

    Voi boicota recensamintul.
    Statul vrea timpul meu pt a afla informatii depre mine.
    Timpul meu costa. Statul nu prea avea “timp” de mine cind stateam ore intregi pe la cozi la ghisee si institutii. Asa ca nu am de gind sa acord statului cele 10 sau 20 de minute cit dureaza chestionarul.
    In plus, timpul meu costa. Statul vrea sa beneficieze – din nou- gratis si de timpul, si de informatiile mele.
    Nu mai pomenesc ca statul cheltuie tot banii mei de cotribuabil pt a face recensamintul. Mai bine ar face ceva practic cu acei bani.
    Secundo….Statul romin nu este un stat de drept, iar rominia nu este o tara civilizata. Informatiile obtinute prin recensamint vor sta la baza calculelor prin care statul ne va spolia in continuare prin taxe si impozite, iar structurile de afaceristi si mafioti din jurul si interiorul partidelor vor sti mai bine cum sa isi directioneze afacerile si jaful legalizat.
    Biserica ortodoxa si celelalte culte vor folosi inf. pt a se imbuiba si mai mult din bugetul statului, indreptindu-ne tot mai mult spre o teocratie ortodoxa national-socialista.
    Partidele politice vor avea informatii proaspete pentru a dveni mai eficiente in lupta pentru acapararea puterii, pauperizarea si inapoierea populatiei si jefuirea si mai profunda a veniturilor si averilor private.
    Tocmai prevederea ca “voi fi amendat daca refuz recesamintul” imi da si mai mult de gindit, se simte clar ca anumite structuri (servicii secrete. partide, trusturi, etc) au nevoie de informatii pt a restringe si mai intens putina libertate ce ne-a mai ramas.
    Pe cale de consecinta, voi fi “plecat” de acasa zilele respective, si NU voi aparea/figura in recensamintul comandat de cleptocratia stat-partide din rominia.
    BOICOT!

  11. lol
    18.10.2011, 12:41 pm

    Sunt de acord cu ce a scris UMORISTUsi daca ar gandi toti ca el tara nu s-ar mai duce de rapa si nu ne-ar mai conduce toti BOIERII HALEA(TOT) cum le zicea pe vremuri la ministrii si VOI BOICOTA SI EU asa zisa numaratoare care e mai mult o intare cu bocancu in viata mi-a privata .Ii las pe vecini sa vb. despre mine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Acordul de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania a fost semnat

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania și Grupul Euronbank au semnat, vineri, acordul prin care cea dintâi va achiziționa acțiunile deținute de grupul grec la Bancpost S.A., ERB Retail… Mai mult

Stiri

TAXEDU – portalul european de educație fiscală a fost realizat de consorțiul condus de Siveco

Vladimir Ionescu

Portalul de informare al tinerilor europeni menit să îmbunătățească nivelul de educație în ceea ce privește sistemul taxelor și impozitelor se bucură de apreciere la… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului. Reacţia BNR

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult