Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

România plătește jumătate de miliard de dolari ca să afle că trebuie să consolideze clădirile cu bulină și să oprească defrișările

de Victor Bratu , 10.7.2018

Banca Mondială a aprobat în ultima sa ședință de board (organizată la data de 26 iunie) un nou proiect cu România, care vizează consolidarea în mod eficace a cadrul instituțional și legal al României pentru gestionarea impactului fizic, social și fiscal al dezastrelor naturale și al schimbărilor climatice”.

Costul proiectului total al proiectului este de 493 milioane dolari, dintre care 28 de milioane reprezintă contribuția directă a României, restul de 465 milioane fiind asigurați de un credit oferit de bancă.

 

În esență, România cheltuie aproape jumătate de miliard de dolari să afle ce trebuie făcut ca să reducă riscurile producerii de dezastre naturale.

Răspunsurile nu pot fi complicate, de presupus că un minim de politici publice ar trebui implementate:

  • consolidarea clădirilor vechi care prezintă risc seismic în paralel cu urmărirea respectării normelor pentru construcții noi
  • regularizarea principalelor cursuri de ape în paralel cu supravegherea strictă a balastierelor și a activităților (multe ilegale) de punere în piață a nisipului și agregatelor colectate din râuri
  • stoparea defrișărilor ilegale și demararea de campanii de reîmpădurire
  • repunerea în funcțiune a marilor sisteme de irigații

Trecând peste faptul că un asemenea studiu poate fi realizat intern, dacă nu cumva chiar există deja câteva printr-un sertar, acest proiect are șanse foarte mari să Nu fie finalizat:

asta din cauză că experții Băncii Mondiale vor pune pe hârtie chestiuni care nu convin guvernanților.

Deja acest lucru s-a mai întâmplat:

Consultanță da, reformare ba: Cazul ”modernizării” ANAF

În ședința din 26 iunie trebuia aprobat și proiectul care viza ”consolidarea capacitățile instituționale din România de a implementa și finanța proiecte majore de infrastructură rutieră”, cu studiu de caz autostrada Brașov-Ploiești.

(Citiți și: ”Raport științific al incompetenței – România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi”)

Proiectul nu mai apare pe ordinea de zi a boardului WB după ce ministrul Lucian Șova a anunțat, cu 10 zile înainte de respectiva ședință, că a propus guvernului român să renunțe la colaborarea cu Banca Mondială și să ”rezolve” problema prin Parteneriat Public-Privat.

(Citiți și: ”Guvernul renunță la colaborarea cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Brașov”)

În categoria proectelor eșuate poate fi introdus inclusiv proiectul de reformă al ANAF, acolo unde chiar oficialii Băncii Mondiale au anunțat că există motive puternice pentru anularea proiectului.

După cum anunța Ionuț Mișa pe când era ministrul al Finanțelor, banii cheltuiți nu s-au văzut în reformarea ANAF: tot ce s-a cheltuit s-a cheltuit pe consultanță. Mai departe, partea română nu a avut niciun interes să se reformeze ceva. 

(Citiți și: ”Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme”)

Obiectivele oficiale proiectului

Banca Mondială vorbește de nevoia urgentă ”de a spori rezistența fizică, socială și financiară a țării” la schimbări climatice și la dezastre.

Acest lucru va fi realizat printr-o abordare combinată a:

  • Prioritizarea investițiilor urgente în reducerea riscurilor, pregătirea și răspunsul, în special în clădirile publice cu funcții critice înainte, în timpul și după dezastru
  • Accelerarea reformelor politicilor publice care vizează construcțiile și reziliența la schimbări climatice
  • Accesul predictibil la finanțare post-dezastru și consolidarea capacității Guvernului de a gestiona impactul fiscal al dezastrelor naturale

Premisele Băncii Mondiale

Consecințele producerii de dezastre naturale reprezintă un șoc financiar semnificativ pentru guvern și pot inversa ani de creștere economică și toate eforturile de reducere a sărăciei, avertizează Banca Mondială.

România este una dintre țările cele mai expuse riscului de cutremure din UE, cu sute de vieți pierdute și zeci de mii de clădiri afectate de cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare dintre ultimele cinci  secole, s-au produs, în medie, două cutremure cu magnitudinea 7+.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată: peste 75% din populație (sau 65% din populația urbană) și 45% procente din toate serviciile critice de transport, energie, apă, servicii de comunicații se află în zone cu pericol ridicat de cutremur.

Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70-80% din capitalul social (PIB) țării, se află în zone seismice.

Banca Mondială mai avertizează: Climatul României se preconizează că se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani.  Creșterile prognozate ale temperaturilor medii anuale (cu 2-5 grade Celsius în funcție de scenariul climatic global analizat) sunt de așteptat să conducă la valuri de căldură mai frecvente și persistente și la secetă larg răspândită.

România este deja și una dintre cele mai predispuse la inundații din Europa, cu peste 1 milion de hectare de teren expuse inundațiilor, aproape 1 milion de români care locuiesc în zone cu risc ridicat de inundații și peste 900 de comunități din țară situate în zone cu risc ridicat de inundații.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult

Stiri

Donald Trump propune OPEC ”securitate contra petrol ieftin”

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump a cerut joi statelor membre OPEC să scadă ”acum” preţul petrolului, el sugerând că sprijinul american pentru ţările din Orientul Mijlociu este… Mai mult

Stiri

Scriitorul şi profesorul Vintilă Mihăilescu, internat la Spitalul Clinic Fundeni, are nevoie de sânge

Vladimir Ionescu

Scriitorul şi profesorul Vintilă Mihăilescu, care este internat în prezent la Spitalul Clinic Fundeni, are nevoie urgent de sânge, este apelul făcut pe Facebook de… Mai mult

Stiri

”Neconstituțională în ansamblu”: decizia CCR pe modificarea Legii administrației locale

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au votat joi, în unanimitate, neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, pentru că a fost încălcat principiul bicameralismului. Comunicatul… Mai mult

Stiri

Guvernul a abrogat standardele de cost la lucrările de infrastructură de transport

Razvan Diaconu

Standardele de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice au fost abrogate printr-o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern în ședința din 13… Mai mult

pagina-conferinte

Conferința: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Ioana Morovan

București, 19 septembrie 2018. Organizator: CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul Academiei de Studii Economice și INACO. Tema: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere  Speakeri: Oficiali instituții… Mai mult