Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

România plătește jumătate de miliard de dolari ca să afle că trebuie să consolideze clădirile cu bulină și să oprească defrișările

de Victor Bratu , 10.7.2018

Banca Mondială a aprobat în ultima sa ședință de board (organizată la data de 26 iunie) un nou proiect cu România, care vizează consolidarea în mod eficace a cadrul instituțional și legal al României pentru gestionarea impactului fizic, social și fiscal al dezastrelor naturale și al schimbărilor climatice”.

Costul proiectului total al proiectului este de 493 milioane dolari, dintre care 28 de milioane reprezintă contribuția directă a României, restul de 465 milioane fiind asigurați de un credit oferit de bancă.

 

În esență, România cheltuie aproape jumătate de miliard de dolari să afle ce trebuie făcut ca să reducă riscurile producerii de dezastre naturale.

Răspunsurile nu pot fi complicate, de presupus că un minim de politici publice ar trebui implementate:

  • consolidarea clădirilor vechi care prezintă risc seismic în paralel cu urmărirea respectării normelor pentru construcții noi
  • regularizarea principalelor cursuri de ape în paralel cu supravegherea strictă a balastierelor și a activităților (multe ilegale) de punere în piață a nisipului și agregatelor colectate din râuri
  • stoparea defrișărilor ilegale și demararea de campanii de reîmpădurire
  • repunerea în funcțiune a marilor sisteme de irigații

Trecând peste faptul că un asemenea studiu poate fi realizat intern, dacă nu cumva chiar există deja câteva printr-un sertar, acest proiect are șanse foarte mari să Nu fie finalizat:

asta din cauză că experții Băncii Mondiale vor pune pe hârtie chestiuni care nu convin guvernanților.

Deja acest lucru s-a mai întâmplat:

Consultanță da, reformare ba: Cazul ”modernizării” ANAF

În ședința din 26 iunie trebuia aprobat și proiectul care viza ”consolidarea capacitățile instituționale din România de a implementa și finanța proiecte majore de infrastructură rutieră”, cu studiu de caz autostrada Brașov-Ploiești.

(Citiți și: ”Raport științific al incompetenței – România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi”)

Proiectul nu mai apare pe ordinea de zi a boardului WB după ce ministrul Lucian Șova a anunțat, cu 10 zile înainte de respectiva ședință, că a propus guvernului român să renunțe la colaborarea cu Banca Mondială și să ”rezolve” problema prin Parteneriat Public-Privat.

(Citiți și: ”Guvernul renunță la colaborarea cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic-Brașov”)

În categoria proectelor eșuate poate fi introdus inclusiv proiectul de reformă al ANAF, acolo unde chiar oficialii Băncii Mondiale au anunțat că există motive puternice pentru anularea proiectului.

După cum anunța Ionuț Mișa pe când era ministrul al Finanțelor, banii cheltuiți nu s-au văzut în reformarea ANAF: tot ce s-a cheltuit s-a cheltuit pe consultanță. Mai departe, partea română nu a avut niciun interes să se reformeze ceva. 

(Citiți și: ”Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme”)

Obiectivele oficiale proiectului

Banca Mondială vorbește de nevoia urgentă ”de a spori rezistența fizică, socială și financiară a țării” la schimbări climatice și la dezastre.

Acest lucru va fi realizat printr-o abordare combinată a:

  • Prioritizarea investițiilor urgente în reducerea riscurilor, pregătirea și răspunsul, în special în clădirile publice cu funcții critice înainte, în timpul și după dezastru
  • Accelerarea reformelor politicilor publice care vizează construcțiile și reziliența la schimbări climatice
  • Accesul predictibil la finanțare post-dezastru și consolidarea capacității Guvernului de a gestiona impactul fiscal al dezastrelor naturale

Premisele Băncii Mondiale

Consecințele producerii de dezastre naturale reprezintă un șoc financiar semnificativ pentru guvern și pot inversa ani de creștere economică și toate eforturile de reducere a sărăciei, avertizează Banca Mondială.

România este una dintre țările cele mai expuse riscului de cutremure din UE, cu sute de vieți pierdute și zeci de mii de clădiri afectate de cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare dintre ultimele cinci  secole, s-au produs, în medie, două cutremure cu magnitudinea 7+.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este exacerbată: peste 75% din populație (sau 65% din populația urbană) și 45% procente din toate serviciile critice de transport, energie, apă, servicii de comunicații se află în zone cu pericol ridicat de cutremur.

Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70-80% din capitalul social (PIB) țării, se află în zone seismice.

Banca Mondială mai avertizează: Climatul României se preconizează că se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani.  Creșterile prognozate ale temperaturilor medii anuale (cu 2-5 grade Celsius în funcție de scenariul climatic global analizat) sunt de așteptat să conducă la valuri de căldură mai frecvente și persistente și la secetă larg răspândită.

România este deja și una dintre cele mai predispuse la inundații din Europa, cu peste 1 milion de hectare de teren expuse inundațiilor, aproape 1 milion de români care locuiesc în zone cu risc ridicat de inundații și peste 900 de comunități din țară situate în zone cu risc ridicat de inundații.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Constituțională din Costa Rica respinge cererile de eliberare ale Elenei Udrea și Alinei Bica

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională din Costa Rica a respins cererile de eliberare depusă de Elena Udrea şi Alina Bica, potrivit presei locale citate de Mediafax În recursul… Mai mult

Stiri

Primele condamnări împotriva ultrașilor de la protestele din februarie 2017 – ani de închisoare cu executare

Vladimir Ionescu

Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a pronunțat vineri primele sentințe în cazul acțiunilor violente ale provocatorilor care au încercat să deturneze protestul pașnic din luna… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu se întoarce: Președintele Iohannis i-a semnat decretul de numire la Ministerul Educației

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru numirea Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei, în contextul în care expira termenul de interimat la minister al… Mai mult

Stiri

Inflaţia din România – a doua cea mai mare din UE în octombrie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflației pe octombrie din România (4,2%) a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după cea a Estoniei (4,5%), potrivit… Mai mult

Stiri

INS: Cheltuielile de cercetare dezvoltare – 0,5% din PIB în 2017. Majoritatea sunt cheltuieli curente

Adrian N Ionescu

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform… Mai mult

Stiri

Fed va revizui instrumentele pe care le foloseşte pentru atingerea obiectivelor privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă

Alexandra Pele

Rezerva Federală (Fed), sub presiunea unei Case Albe critice, va efectua în următorul an o revizuire aprofundată cu privire la modul în care “îndrumă” economia… Mai mult

Stiri

Constituționalitatea Fondului Suveran costă 8000 de euro pe lună: Victor Ponta publică un document din care ar reieși că OUG de înființare a Fondului Suveran e neconstituțională

Razvan Diaconu

Fostul premier Victor Ponta a prezentat vineri pe pagina sa de facebook un document din care rezultă că Ordonanța de Urgență prin care s-a reglementat,… Mai mult